Duminică, 20 septembrie, am intrat în Casa Bogdánffy cu sentimentul că pășesc într-un loc în care timpul a fost ascultat cu adevărat. Clădirea, veche de aproape două secole, a fost salvată și readusă la viață de cotatul pictor român Adrian Ghenie, artist format la Cluj Napoca, care a cumpărat-o în urmă cu zece ani. Mi se pare un gest discret, dar profund, de iubire față de țară: să recuperezi un spațiu istoric, să-l vindeci și să-l redai comunității spre ,,consum” artistic și cultural.
Aici s-a deschis noul sediu al Fundației Plan B, într-o restaurare de o finețe bine realizată. Casa nu arată doar bine; pare că și-a recăpătat demnitatea. Fiecare detaliu este atent plasat, iar atmosfera are rigoarea occidentală care pune totul în valoare.
Expoziția de deschidere, Inaugurare, aduce împreună artiști români și internaționali într-un dialog vizual foarte variat. Lucrări de Ciprian Mureșan, Șerban Savu, Larisa Sitar, Alex Bodea, Adrian Ganea, Miklós Onucsán, Mona Vătămanu & Florin Tudor, Sanja Iveković, Jill Magid, Piero Manzoni, Fabio Mauri, IRWIN, Lucy Skaer, Jean‑Luc Moulène, Navid Nuur, Erik Bünger, Jonathan van Doornum, Radu Abraham și alții compun o hartă densă a sensibilităților contemporane. Materialitățile plastice se schimbă de la o sală la alta, iar diversitatea lor creează o vibrație coerentă, bine orchestrată.
Pentru mine, emoționantă a fost reîntâlnirea cu lucrările Ioanei Bătrânu. Există în ele o gravitate luminoasă, o liniște adâncă aparent tulburată de apele freatice ale unor tensiuni interioare. Iar vestea că urmează o expoziție dedicată lui Horia Bernea m-a bucurat cu adevărat. E reconfortant să vezi cum un spațiu nou își asumă nu doar prezentul, ci și continuitatea unei tradiții artistice profunde.
Atmosfera a fost caldă și profesionistă. Lumina cade bine pe lucrări, iar arhitectura veche nu este decor, ci partener. Fotografiile mele nu surprind pe deplin frumusețea locului, dar păstrează ceva din vibrația acelei după-amiezi.
Recomand cu drag vizitarea Casei Bogdánffy și a expoziției Fundației Plan B. Este un loc în care memoria orașului se întâlnește cu arta contemporană, iar această întâlnire are șansa să devină una dintre adevăratele toposuri artistice importante ale Clujului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu