marți, 30 aprilie 2019



Nu piroanele L-au ținut pironit pe Hristos pe Cruce, ci dragostea Sa de oameni.
 Fericita Caterina din Siena

miercuri, 10 aprilie 2019

Fragmente din cartea Maica Domnului/pr. Alexander Schmemann


icoana sinaită  sec.XII
Maica Domnului Împarateasa pe tron, inconjurată de sfinți și profeți 

Despre Maica Domnului pr. Alexander Schmemann spunea ca este arhetipul umanității(atenție, nu doar al femeii).

"Este oare necesar să demonstrăm că, în iconomia credinței creștine, Maria este, expresia ultimă a acelei umanități fundamentale și a ascultării față de voia lui Dumnezeu și față de ,,natura"  însăși care, în ultimă instanță, este ,,instrumentul" voii și lucrării dumnezeiești? Întâmplător, acesta este unul dintre motivele principale ale,, respingerii" Mariei de către mulți "creștini moderni": cu greu Maria poate fi privita ca un simbol al acelei "eliberări" care accentuează dreptul absolut al omului de a dispune de viața și de trupul său după propria sa dorință, la o ,,autoîmplinire" hotărâtă doar de el. "

,, Ea-Maria- este "slava"  finală a creației, răspunsul creației către Dumnezeu. Ea este apogeul, personificarea, afirmarea destinului ultim al întregii creații: că Dumnezeu va fi,  în cele din urmă, totul în toate, va umple toate. Lumea este ,,receptaculul" acestei slave și, prin acesta, lumea este ,,feminină". Și, în ,,era" actuală, Maria este un semn, o garanție că așa stau lucrurile, că în profunzimile sale tainice lumea își împlinește deja destinul. "

,,Credem că putem rezolva astăzi toate problemele prin mijloace ,,masculine" - schimbând instituții și adoptând noi legi, planifica  și calculând. Totuși, într-un final, această abordare nu poate triumfa și nu va triumfa. Ceea ce va triumfa întotdeauna, chiar și în înfrângeri,  este ceva cu totul diferit: o viziune, o experiență ce se găsește în spatele acestor structuri, singura care le poate umple de sens: smerenia biruitoare a Bisericii, așa cum este ea personificata în Maria. Biserica nu trebuie să adopte - așa cum pare că face astăzi - o atitudine de tipul ,,mă alătur și eu", de simplă sprijinire a lumii în luptele, protestele, cererile, în toate cugetările și patimile sale ,,omenești, mult prea omenești".

"Consider că această este este dimensiunea mariologică a ecleziologiei. Și nu o găsesc abordată în Teologia modernă. Dimpotrivă, încercăm să ne demonstrăm nouă înșine și lumii cât de ,,masculini", structurat și, în general, cât de ancorați în aceasta lume suntem. Ne rușinam de mariologie, o percepem ca pe o slăbiciune și ca pe o latură sentimentală. Dar, trebuie sa fie cineva care, în toiul acestei capitulari, să poată afirma și proclama eterna validitate a ,,focalizării" Bisericii asupra mariologiei. "

Alexander Schmemann/Maica Domnului, Ed. Patmos,  Cluj Napoca, 2010

marți, 9 aprilie 2019

Cer Nou/Dana Mușat Toma/aprilie 2019/Cluj Napoca


fotografii: Ovidiu Murariu








Cer nou
Să ieșim la lumină
înainte de căderea nopților fără stele
ținându-ne de mână
până ne-or crește aripi
iar povara nemaiîntâmplată
se va roti spre amurg
privind Mirele purtător de cununi
cu brațe întinse a iertare
pentru călcătorii de viață
și semne
de capete plecate 
atunci soarele va țâșni 
pe un cer plin de cuvinte zburătoare
prin lumina
din noi.”
(Dana Mușat Toma)


Acesta este rezumatul succint al întregului demers vizual de care ne bucurăm  astăzi, aici,  în această biserică, formulat poetic de iconarul, zugravul de biserici și artistul plastic  Dana Mușat Toma, prin cele 47 de exponate ce alcătuiesc o generoasă expoziție personală.
De fiecare dată când pereții acestui spațiu-îmi place să îl numesc multifuncțional- se împodobesc temporar cu lucrările  unei noi expoziții, vă mărturisesc că  am sentimentul unei noi izbânzi întru Frumos și îmi aduc aminte de  Icosul al 7-lea din Acatistul de mulțumire: Slavă lui Dumnezeu pentru toate  al Sf. Ier. Mc.  Trifon Boris Petrovici:
,,Cu pogorârea Sfântului Tău Duh, Tu luminezi şi faci să rodească arta pictorilor, inspiraţia poeţilor, gândirea savanţilor. Cu puterea cunoaşterii de sus pătrund ei legile Tale, luminându-ne adâncul înţelepciunii Tale de Ziditor. Lucrările lor şi fără de voie Te mărturisesc: O, cât eşti de mare în operele lor, cât eşti de mare în omul pe care Tu L-ai făcut!”
Arta, fie ea profană, fie religioasă, îndeplinește mai multe funcții, dar, în ultima vreme, cel puțin pentru mine,  esteticul  din arta  care slujește gradual-  mai puțin sau mai intens- Frumuseții mântuitoare, are trei roluri principale: primul rol- tămăduitor, al doilea rol educativ- de subțiere, de șlefuire și cizelare a sufletului, și în sfârșit al treilea rol- de împărtășire și completare a ceva ce (îmi) lipsește. Avem cu toții nevoie de frumusețe pentru a  ne tămădui sufletele de urâțirea cotidiană(și a patimilor noastre)  pe care o ,,servim” vrând-nevrând la ordinea zilei și care tinde să ne mutileze fără scrupule, uneori insesizabil, umanitatea.
Ne aflam în perioada Postului Mare, a Păresimilor, când așteptăm, primenindu-ne și înnoindu-ne sufletele- în ton cu primăvara de-afară,  apropierea cu bucurie de marea taină a Învierii Domnului, ca văpaia venită de Sus să ne aprindă făclia sufletului ca să putem învia și noi astfel cu Hristos, prin Hristos în Hristos. Frumusețea înnoirii veșmântului vegetal al naturii  ne încântă ochii  pentru încă o dată cu fiecare chip de floare, de mugur, de copac înflorit, sau prin cântecul păsărilor, dar oricât ne-am dori, știm cu durere, că e o frumusețe ce ,,se va trece” repede și că realitatea frumuseții materiale devine astfel o realitate iluzorie. Nichifor Crainic numea frumusețea  lumii sensibile un palid ecou materializat al frumuseții divine.  Dana Mușat  Toma, cu  delicatețe, prin lucrările în acuarelă și tuș, prin tehnici mixte, prin icoanele  expuse aici, ne transmută această nostalgie spre un alt interval existențial proxim, intermediar, ne propune o întoarcere a ochiului nostru interior spre o altă frumusețe inteligibilă, netrecătoare, inefabilă, a cerului nepământesc, spre universul angelic dionisian;  a naturii esențelor pure și nealterate de moarte prin urâciunea păcatului: lumea îngerilor, a cerului nou mult așteptat, când toate vor deveni desăvârșite față de cum au fost în Zilele Facerii când toate erau (doar) bune/frumoase, la desăvârșirea lor în Ziua a Opta a Împărăției.
Cu gândul la versul macedovskian ,,voind să uit că sunt din lume, voiesc să cred că sunt din cer”, Dana e atrasă și simte că trebuie să exploreze și să exploateze cu arta și talentul său  domeniul acesta al frumuseții  ,,sociologiei” angelice. Nu știu cum face, cum surprinde în dinamica și în ipostazele lor uluitoare  câte un înger pe care  reușește să ni-l facă și nouă: sol, mesager, călăuzitor, luminator, slujitor.

Câteva cuvinte despre artistul plastic și iconograful Dana Mușat Toma

A văzut pentru prima oară lumina zilei pe 3 septembrie la Brăila în anul 1976.
1999- este licențiată a Facultății de Teologie Ortodoxă(U.B.B.), secția Patrimoniu Cultural
2003-este licențiată a Universității de Artă și Design, Cluj Napoca, secția Pictură Monumentală
2007-este absolventă a Programului de Studii Postuniversitare de Master, Universitatea  de Artă și Design/Cluj Napoca, secția Pictură
2005-membru al Uniunii Artiștilor Plastici, filiala Cluj-Bistrița-Zalău având 
numeroase lucrări de grafică, acuarelă, pictură în frescă și icoane  în colecții particulare
din țară și din străinătate.
2014- este autorizată  pictor bisericesc de Departamentul de Pictură  Bisericească al Patriarhiei Ortodoxe Române.
Este căsătorită cu pictorul Ciprian Mihai Toma și au împreună o fetiță de 15 ani.
Lucrări monumentale realizate:
-Pictură monumentală – tehnica frescă – Biserica Parohiei „Întâmpinarea Domnului”, Cluj-Napoca, 2009-2019
-Pictura în frescă, Aghiazmatarul Bisericii cu hramul Tuturor Sfinților, Cetatea Fetei, Florești, jud. Cluj, 2014(lucrare personală)
-Pictura iconostasului Parohiei Ortodoxe Soporu de Câmpie, jud. Cluj 2012-2013
-Pictura în frescă- Biserica Mănăstirii Jacul Românesc, jud. Mureș 2002-2004, 2007
-Pictură monumentală –frescă și secco- Catedrala „Adormirea Maicii Domnului”, Cugir, jud. Alba,2005-2006
-Pictura monumentală –tehnica a secco- Capela Liceului de Chimie Industrială,  Târnăveni, 2001
Ieri am făcut un calcul și socoteala anilor a ieșit uluitoare. Pot spune că ne cunoaștem de aproape un sfert de veac. Știu cum s-a format, avem cam același eșafod cultural/spiritual și duhovnicesc. Ne-am împărtășit împreună din cărțile bune apărute dupa `89, sub influența conferințelor și a serilor duhovnicești din acei primi ani de postcomunism de entuziasm și redescoperire a tainelor credinței prin marii oameni duhovnicești pe care am avut bucuria să îi cunoaștem în carne și oase, prin drumurile noastre comune ca pelerini la mănăstiri. A fost frumos. Lucrul acesta se simte în urzeala-,,background”-ul fiecărei lucrări. Apreciez foarte mult că nu se limitează la copierea celor vechi sau la perfecționarea tehnicilor de pictură, ci și creează. E vizionară. Îi mulțumesc pentru prietenie și pentru că pot să mă împărtășesc cu lucrul mâinilor, inimii și priceperii ei.
Indubitabil Dana a primit har, această misiune de la Dumnezeu de a da culoare lumii, căci după cum o știu, face parte din categoria artiștilor mistuiți de pasiunea, de vocația picturii. Și nu-și risipește harul, căci Dana pictează mereu.  Trece flexibil de la munca istovitoare de pe schelă, de la frescă la pictura de șevalet, la icoana pe lemn, la  schițe s.a... Ca un sportiv de performanță se antrenează mereu, deși nu îi este simplu pentru ca Dana este și soție și mamă. Se vede  limpede cum această pasiune și-o întreține prin exercițiu permanent. E tenace, iar tenacitatea aceasta și perseverența au făcut din ea un pictor deplin, trecut prin toate vămile  înălțimilor  profesionale-vocației artistice  secondată cum vedem și pasiunea de a scrie  poezie.  E vizibil că determinarea ei e mai mult decât  o pură muncă de creație artistică.
Mulțumesc, Dana, pentru că ai răspuns afirmativ invitației noastre de a expune la Biserica Misionară a Studenților, mulțumim  tuturor celor care au făcut posibil acest eveniment și au dat o mâna de ajutor sau l-au facilitat, în special soțului Danei, Ciprian Toma, cel care i-a fost și îi este alături, mulțumesc mult părintelui Bogdan Ivanov pentru onoarea și cinstea prilejuită de a fi cu noi și de a lua parte la acest praznic de deschidere a expoziției ,,Cer Nou” și de a ne rosti un cuvânt, pr. Ciprian Negreanu, vechilor și bunilor prieteni precum și tuturor celor de față care  au dat curs invitației  și chemării noastre.

Încheiere
Declar deschisă această expoziție, lucrările sunt bine să fie văzute și revăzute, observate cu atenție. Se va putea vizita zilnic până la Praznicul Învierii Domnului. Cu vânzare pentru doritori.
Nădăjduiesc ca privind aceste picturi  să plecăm la casele noastre mai îmbunătățiți, mai atenți la taina slujitorilor, cu gândul la îngerii noștri păzitori, invocându-le mai des ajutorul, mai conștienți de prezențele lor discrete. Să ne contagiem cu această grație și gingășie prinsă și cuprinsă în minunatele lucrări pe care, Dana, iată, ne-a oferit prilejul să le putem privi și admira direct.

Vă mulțumesc încă o dată tuturor!

curator Corina Maria Negreanu
la 6 aprilie 2019


Cuprindere
Îngerul pentru Cer Nou
acuarelă de Dana Mușat Toma 30x40 cm/2018

luni, 8 aprilie 2019

Pagini de jurnal 3/dr. Nicoleta Palimaru despre Înaltul Bartolomeu Anania

Continuarea din  paginile de Pagini de jurnal (publicate în Revista Renasterea) ale   Nicoletei Palimaru(3)...

4 oct. 1993
Deschiderea anului universitar la Universitatea Babeş-Bolyai. S-a citit Evanghelia cu pilda semănătorului. Au luat cuvântul episcopul greco-catolic G.   Guţiu   şi   IPS   Bartolomeu,   care   a   vorbit   plin   de   însufleţire:   „Tinere student, porneşti pe un drum nou, dar nu uita de gândul tău! Sămânţa este diploma, numele, profesia. Viaţa eternă este pământul bun în care sămânţa creşte. Nu te opri niciodată la sfertul sau la jumătatea gândului. La capătul gândului este Dumnezeu. Porneşte la drum cu Dumnezeu! Drumul să fie pe măsura gândului tău!” În sala festivă a Facultăţii de Teologie  a luat din nou cuvântul IPS Bartolomeu despre teologie şi teologhisire: „Cuvântul de învăţătură care trebuie să iasă din gura unui păstor trebuie să se diferenţieze de cercetarea ştiinţifică   teologică.   Teologhisirea,   trăirea   înseamnă   scoaterea   din scolasticism.   Ele   sunt   vibraţia   sufletului,   dinamica   duhului.   Trebuie   o depăşire   prin   spirit.   Importante   sunt   structurile   lăuntrice,   nu   cele guvernamentale. Există teologia formativă, lucrătoare. Iisus i-a spus lui Simon Petru: trage,   Simone,   la   adânc!;   deci   e   vorba   de   o   teologie   a   profunzimilor. Studentul are nevoie de responsabilitate şi de entuziasm”.Cuvântul Înaltului a fost apoteotic : „faceţi-vă iluzii ca să aveţi ce pierde şi să mai şi rămână!”
17 oct. 1993
La   catedrală   a   slujit   şi   a   predicat   IPS   Bartolomeu   despre   pildă Semănătorului. Idei :1. Semănătorul este Dumnezeu. Patru sunt ipostazele în care sămânţa cade pe sol: a. pe trotuar (în termenii de azi).b. în loc pietros (nu este suficientă temelie. Sunt oamenii cu inima împietrită, cum erau fariseii, saducheii).c.  între   spini   (oamenii   se   dedau   grijilor,   plăcerilor   acestei   vieţi. Existenţa răului moral în lume se manifestă sub forma grijilor) d. pe pământ bun (oamenii care primesc cuvântul lui Dumnezeu având inima bună şi curată).
2.   Suntem   în   epoca   informaţiilor,   unde   există   setea   de   nou,   de senzațional. Socrate spunea: „Doamne, câte lucruri nu ne trebuiesc!”.Poți protesta împotriva a ceea ce este de prisos, dar trebuie să aduci ceva nou în schimb.
3. Suntem Europa cea sănătoasă. Avem conștiință, demnitate. Suntem un   popor   viguros,   am   avut   bisericile   pline.   Suntem   capabili   să   ne   dăm seama de răul ce ne înconjoară, de buruiana ce ne sugrumă. Sunt atentate asupra eternității omului, dar și asupra societății. Avem destulă credință ca să   ne   putem   salva.   Avem   nevoie   de   adevăr   și   cinste   pentru   a   înlătura
buruienile. Rugăciunile altora te duc spre Dumnezeu. Nu vom învinge prin politică, ci prin credință și cultură, care sunt armele noastre!”
20 nov. 1993
Astăzi,   la   librăria   Humanitas   a   avut   loc   lansarea   cărții   Pr.   Prof.Dumitru Stăniloae, Mistică și ascetism. Au luat cuvântul IPS Bartolomeu șiTudor Cătineanu, șeful Catedrei de Filosofie din Cluj.21 nov. 1993
„Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” La catedrală a slujit și a predicat IPS Bartolomeu (35 minute). Idei:1. Maica Domnului este prototipul ascultării Cuvântului lui Dumnezeu.
2. Îngerul nu-i poruncește, ci îi vestește. E planul lui Dumnezeu, dar și libertatea omului.
3. Deisis este rugăciunea pentru ceilalți, nu pentru tine.4.   În   balanța   dintre   justiție   și   milă,   rolul   hotărâtor   îl   are   Maica Domnului.
5.   Suprema   noastră   sfântă   poezie   este   Fecioara   Maria.   Maica Domnului este un poem pe care l-a alcătuit Dumnezeu.16 dec. 1993
Conferința   IPS   Bartolomeu   despre   colinde,   în   Aula   Magna   a Universității 1. este o dublă relație între Dumnezeu și om. Dublă este și ipostaza gazdă-oaspete. Gazda este Dumnezeu, Cel ce stă în casă, așteptând pe om. Omul,   la   rândul   său   este   gazdă,   iar   Dumnezeu   călătorul.   Colindele ilustrează această dublă relație: Dumnezeu este gazda, iar omul musafirul. Există o excepție: momentul în care Dumnezeu sărbătorește printre oameni „pe o scară de argint / se pogoară Duhul Sfânt/ Se pogoară arareori, / numai pe la sărbători”.Scara este prefigurarea Maicii Domnului, iar folclorul preia metaforă scării. Pogorârea are caracter temporal. Pe durata sărbătorilor își va face simțită prezența.
1994 15 ianuarie
1994 La Cluj au loc evenimente dedicate poetului Mihai Eminescu. Seara, citesc   din   cartea   părintelui   Anania  Imn   Eminescului.  Mă opresc   asupra versurilor: „E mult de când te-nsinguri / spre nopţile-de-apoi / Mişcându-ţi veşnicia prin / spaţii şi prin noi / Intrăm cu tine-n lume şi / parcă ieri ne-au fost   /   Năvoadele   din   care-ţi  /   făcurăm   adăpost   /   Enciclică   serbare.   Ne-nvălui / în rotund...”(p. 5). Prezenţa lui Eminescu e revelată de versul „mişcându-ţi veşnicia prin spaţii şi prin noi”. Rotundul, ca împlinire reprezintă un leit-motiv în opera părintelui Anania.
16 ianuarie 1994
IPS Bartolomeu  a slujit  şi a  predicat la catedrală (25  minute). Am reţinut două idei majore din „vindecările leproşilor”: vindecările lui Iisus sunt instantanee şi ideea de recunoştinţă.
23 ianuarie 1994
Idei din predica IPS Bartolomeu la duminica Orbului din naştere.1. Iisus îl  întreabă pe cel  orb: „Ce vrei  tu de  la Mine?”, iar orbul răspunde:   „să-mi   recapăt   vederea”.   Iisus   îi   spune,   „credinţa   ta   te-a mântuit!”.2. IPS Bartolomeu a accentuat înţelesul profund al verbului „a cere”:„Când vei cere, să ştii ce vrei, cui să-i ceri, cum să ceri. Lui Iisus, cu glas stăruitor”.3.   În   privinţa   luminii,   făcea   distincţie   între   lumina   fizică   şi   cea duhovnicească, spirituală.„Noaptea fizică ne dă puterea de a întâmpina lumina zilei următoare.Există un dor al nopţii, al refacerii. Lumina înseamnă cunoaştere, trăire.Omul luminat este cel care ştie, e cărturar, luminat, iar omul iluminat este cel care a primit lumina, care trăieşte: Să trăieşti ceea ce ştii”.1 februarie 1994
Cu părinţii la palat, la IPS Bartolomeu. Servim masa. Curge muzică clasică. Părintele mă întreabă ce fac, ce citesc. Răspund că mă ocup de cursuri, şi la teologie şi la franceză, că viaţa la teologie o simt ca o mare responsabilitate,   îmi   trebuie   rugăciune   şi   multă   muncă.   Citesc,   pentru exersarea limbii franceze, J. Cocteau, „Thomas l’imposteur”. Îmi spune că şi el l-a citit pe J. Cocteau. Primesc câteva sfaturi:  să  fac  plimbări,  să mă  spovedesc şi să  mă împărtăşesc: „Îţi recomand să mergi să te spovedeşti la părintele Bizău. E un duhovnic bun şi instruit”. Aşadar, mă voi duce la părintele Ioan Bizău. Dealtfel,   anul   trecut   am   fost   cu   părinţii   în   locuinţa   lui,   peste   drum   de catedrală. M-a impresionat colecţia de tablouri, felul cum vorbea despre artişti, despre cărţi. Am remarcat pedanteria în gesturi și îmbrăcăminte. Părintele Anania ne-a mai vorbit despre arta lui C. Brâncuşi, în special despre sculptura Mme Pogany, despre expoziţia din America, de pe vremea când a stat acolo.După masă, părintele Anania se retrage graţios, nu înainte de a ne înmâna revista  Renaşterea. A rămas doar urma, ca mâna întinsă a regelui Lear. Am mereu sentimentul că părintele Anania mă lasă să mă dezvolt, să caut, să am curiozităţi, să fac greşeli, dar să învăţ din ele, să plec, dar să ştiu unde să mă întorc. Nu-mi forţează în niciun chip libertatea, doar îmi sugerează,   nu  vrea  să  depind  de  el,   de   gândirea   şi   stilul   său,   ci   să   fiu independentă, să am calea mea. Îl interesează starea în care te afli, ce te preocupă și conștiința.
Pare un paradox, dar este extrem de lucid, de practic în grija faţă de aspectele vieţii de student (gazda, condiţiile de lucru, mâncarea…), şi în acelaşi timp  puternic ancorat în credinţă. Acest spaţiu de respiraţie e o mare binecuvântare.

joi, 4 aprilie 2019

Expoziție de pictură și grafică ,,Cer Nou”



Pe lângă programul liturgic mai special și al activităților misionare intensificate în perioadele celor două posturi principale din anul bisericesc- Postul Nașterii Domnului și Postul cel Mare(al Paștilor), când putem spune că s-a creat deja și o tradiție expozițională  în ceea ce privește arta și co-împărtășirea Frumosului,  Biserica Misionară a Studenților din Cluj Napoca găzduieste, iată, încă o expoziție de artă și iconografie.  De data aceasta, deschidem o expoziție de pictură și grafică intitulată ,,Cer Nou”, o expoziție personală cu lucrări ce aparțin artistei și iconografei deja consacrată în spațiul artei clujene și nu numai, Dana Mușat Toma, având ca tematică centrală Îngerii-slujitorii cerești.

Vernisajul va avea loc sâmbată, 6 aprilie, ora 17, în prezenta pr. Bogdan Ivanov- purtător de cuvânt și consilier-coordonator al activităţilor culturale, educaţionale, de tineret, ecumenice, mass-media şi de patrimoniu ale Mitropoliei Clujului.
Dana Mușat Toma este absolventă a Facultății de Teologie Ortodoxă, Secția Patrimoniu Cultural  a U.B.B. și a Universității de Artă și Design ,,Ion Andreescu”, Secția Artă Monumentală; de-asemenea este pictor bisericesc acreditat din anul 2014. Împreună cu soțul ei, Ciprian Toma, au realizat importante lucrări monumentale în frescă.
Este un iconar și un artist plastic de calibru, de mare forta și spontaneitate artistică, ce posedă deja o stilizare aparte, recognoscibilă,  branșată la canoanele stilistice ale picturii bizantine, de mare sensibilitate și meditație,  modestia și onestitatea fiind  calitățile umane esențiale ce o definesc. Nu în ultimul rând este important de subliniat că este o creștină ancorată în viața Bisericii, mereu o găsești prezentă în corul Bisericii Cetatea Fetei cu Hramul ,,Tuturor Sfinților” din com.  Florești(jud. Cluj). Mai trebuie să menționăm că Dana Mușat Toma se exprimă bine nu doar pictural ci și liric, fiind autoarea a numeroase poezii de factură creștină.
Expoziția ,,Cer nou” de la Biserica Studenților cuprinde în jur de 40 de lucrări în care, citez din autoare:
,,Așa cum se exprimă poeta Zorica Lațcu(Maica Teodosia) prin expresia coborârii Cerului în "inimile reci"  din poezia sa "Cer nou", sau cum este adusă în lumină viziunea schimbării acestei lumi "într-un cer și un pământ nou" unde "lacrimile, durerea și moartea, nu vor mai fi"(Apocalipsa 21,1), tot astfel, axa imagistică a expoziției descrie în mod gradual pronia lui Dumnezeu prin prezența îngerilor Săi din iconomia Mântuirii, dar este subliniat, într-un mod inductiv, și drumul deschiderii sufletești către lumina învierii.
Sunt interpretate și realizate deasemenea în mod creativ, noi concepte iconice, acela al ”Cerului nou” în care tronează semnul Crucii si Monograma Hristică, cu hotarul păzit de un înger ușor anamorfozat, de asemenea, Îngerul Mâinilor Întinse și al Îmbrățișării prin Cruce”, ”Îngerul Păzitor al Sufletului” și altele..
Principiul ”înnoiri vederii” devine un deziderat al discursului expozițional, lucru care nu poate fi realizat decât prin acea ”curățare a câmpului ”exprimat de Nichita Stănescu atât de frumos: ”curăță câmpul, ca să poată ateriza îngerii”. Doar prin limpezirea ochilor sufletești, prin plecarea până la pământ a omului cel vechi din noi, vom putea vedea lumina lui Hristos, Cerul cel Nou care strigă: "Iată, acum toate s-au umplut de lumină - și cerul și pământul și cele de sub pământ!"
Poetul Daniel Turcea descria acest Cer Nou într-un mod expresiv în Balada Splendorii: "Trezește zborul ce l-ai pus în ou, gânditul ou al sufletului, norul, si iată, cerul mic cum mă-nchide, abia aud cum Pasăre mă chemi, deasupra apelor, acolo imi deschide! îmi spui ce nu văd, ce-i dincolo de gânduri în splendoare, și te-nduri și-ncepe frumusețea și ne doare". Pasărea care ne cheamă,  prin zborul ei, "deasupra apelor", nu este altceva decât "Crucea de la gâtul lui Dumnezeu" care ne îndeamnă spre înălțare, spre  înnoirea vederii sufletești pentru lucruri mai mari decat noi.  Si acest lucru, nu se poate realiza decat printr-o împreună lucrare/”ținere de mână”.


Cer nou
Să iesim la lumină
înainte de căderea nopților fără stele
ținându-ne de mână
până ne-or creste aripi
iar povara nemaiîntâmplată
se va roti spre amurg
privind Mirele purtător de cununi
cu brațe întinse a iertare
pentru călcătorii de viață
și semne
de capete plecate
atunci soarele va țâșni
pe un cer plin de cuvinte zburatoare
prin lumina
din noi.” (Dana Mușat Toma)

Așadar, vă invităm cu drag la vernisajul expoziției ,,Cer Nou”, sâmbătă, ora 17, la Biserica Misionară a Studenților din Cluj Napoca, str. B.P. Hasdeu, nr 45. Expoziția se poate vizita zilnic  până la Sfintele Sărbători ale Învierii Domnului. Un amănunt important pentru doritorii și colectionarii de artă este că o parte din lucrări este cu vânzare, iar la cerere pot fi achiziționate pe bază de comandă.
Vă mulțumim și vă asteptăm cu drag să vă împărtășiți de creațiile iconice, de ingerii  Danei Mușat Toma!

curator Corina Negreanu