sâmbătă, 13 iulie 2013

Revista ARTHOS la primul număr



 ,,Arthos” este o publicație lunară care a apărut după o mai îndelunga tatonare în sânul comunității Bisericii studenților clujeni ortodocși cu binecuvântarea Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Andrei, grație d-lui Bogdan Herțeg- redactorul șef al noii reviste și a unui grup de tineri din biserică. Este un prim număr, de 60 de pagini , asemenea unui copil care începe să facă primii pași.   Lansarea oficială   se lasă puțin așteptată, ea  se va avea loc în luna octombrie din motive lesne de înțeles.  Duminică -14 iulie 2013- după Sf. Liturghie   se va face o scurtă  prezentare în biserică ,,Arthosului”.
Îi felicit pe toți ,,lucrătorii” revistei și doresc viață întru lungime de zile rodului  și  osârdiei muncii lor.
În scurt timp voi adăuga aici  cuprinsul cu subiectele conținute.




Coperta 1









De ce  ,,Arthos”?
erminii

            ARTHOS este un cuvânt cu implicaţii multiple, ce poate fi citit prin mai multe chei interpretative. Este un cuvânt tot mai rar folosit în greacă pentru pâine. În română a ajuns sub forma artos, pe cale liturgică, putând fi întâlnit în textele vechi. Această ancorare într-un univers de discurs vechi şi aparte devine semn al încercării de refacere a legăturii cu un logos ce se destramă în noi. De asemenea, arthos (artos) este pâine dulce a serii, o pâine sfinţită în rugăciunile Litiei. Vedem în acest punct semantic legătura cu Adevărul, cu Biserica, cu comunitatea creştin-ortodoxă. Raportându-ne la această esenţă, cuvintele pot fi asemănate cu firimiturile din pâinea frântă spre fiinţă, întru fiinţă.
            Şi termenul arthos se frânge în alte înţelesuri. ATHOS denumeşte Sfântul Munte, culmi duhovniceşti, îndreptarea ochilor şi a inimii înspre cele nevăzute. ART pune în lumină conexiunea cu artaca o transfigurare a artei dinspre cultură înspre credinţă, dinspre joc creativ înspre creaţie.
            Alte înţelesuri ale proiectului Arthos sunt captate în reprezentarea grafică. Literele R şi O reprezintă neamul românesc. Corabia este Biserica. Litera H semnifică faptul Domnul Hristos este centru al vieţii noastre. Neamul românesc este în Biserică, acceptând drumul Crucii; ridicându-ne astfel crucea, neamul nostru va ajunge la Domnul Hristos.   În plus, literele A, S fac trimitere la Asociaţia Studenţilor, la suflul tineresc care străbate velele corabiei, paginile revistei.
Cercul este lumea. De asemenea, cercul descrie potenţialul şi firescul fiecărui om. Apropierea omului de potenţialul său şi de firescul existenţei sale se poate obţine, se poate primi doar plasându-l, recunoscându-l pe Iisus Hristos drept centru şi Adevăr al lumii. (Bogdan Herțeg )