Sfântul Mare Mucenic Gheorghe- cel ce s-a prefăcut că este slab și învins de durere, ca prin aceasta, să Se slăvească mai mult Dumnezeu. 

Multe zile la rând a fost supus unor chinuri greu de imaginat pentru mintea noastră, el, fostul sfetnic și apropiat al împăratului. Aparteneța sa la creștinism era o palmă pe obrazul lui Dioclețian.Când au sfârșit cu chinurile, otrăvirea, torturile, promisiunile, Sfântul, părea a fi înfrânt. A cerut să fie dus în marele templu păgân împreună cu împăratul. În chinuri, asta i se striga repetat și neîncetat în urechi: ,,Închină-te zeilor!” Dorința de a merge cu împăratul la templu părea a însemna lepădarea completă de Hristos dar și dovedirea pe față a lepădării(de Hristos și credință) în fața cetății, poporului și imperiului. Asta aștepta împăratul!...

În caleașcă somptuoasă, însoțit de Gheorghe, împăratul adulat de mulțime, socotit el însuși zeu, trecea peste covoare scumpe sub o ploaie de petale de trandafiri. Acolo, în templu, sfântul a intrat, a căzut în genunchi, și în tăcerea- ca o reținere de respirație a mulțimii și a mai marilor preoți, a împăratului ce își va sacrifica soția(Sf. Alexandra) convertită pentru mărturia lui Gheorghe- așteptau satisfăcuți închinarea acestuia la zei. Dar Sfântul l-a chemat în rugăciune pe Mântuitorul Iisus Hristos, mărturisindu-L ca singurul,  unicul și adevăratul Dumnezeu, iar pe idoli(statuile de piatră) i-a numit mincinoși, întrebându-i dacă sunt cu adevărat dumnezei. Toți  au răspuns că nu sunt și au căzut unul după altul sfărâmându-se la pământ.(Corina Negreanu)

,,Sfârşise lupta. Când? Când s-a-ntâmplat? Că sta
bălaurul cu solzii-mprăştiaţi prin spini.
 Mi-aduc aminte: calm pe umeri îmi cădea,
 adusă rar, cenuşă din vulcani străini.


 Gândesc la fapte de demult, la arătări
 din era prea fierbinte ce se sparse.
 De scrumul abătut pieziş din alte zări
 sprâncenele îmi sunt şi astăzi arse.”

(L. Blaga- Sfântul Gheorghe bătrân)

foto: Corina Negreanu
murală exterioară de la o mănăstire din nord-estul Cretei închinată Sfântului Mare Mucenic Gheorghe purtătorul de biruinți-unul dintre cele mai frumoase chipuri păstrate în Iconografia bizantină(după umila mea părere)

Mulți ani întru Hristos celor ce poartă numele sau derivatele numelui  marelui Sfânt!