O nouă dilemă

În Biserica de la Drăgănescu apare o nouă provocare vizuală și de doctrină ortodoxă... Părintele Arsenie Boca îl pictează în reprezentarea Sfintei Liturghii(care mai ține lumea),   alături de alți ierarhi și apostoli, într-o extremă, cu fața mai puțin luminată chiar umbrită, cu aureolă dar fără să fie numit sfînt sau cu adaosul necesar ,,SF.”, pe episcopul goțilorWulfilas, în românește Ulfila/Ulfilas( după unele surse cca 311-Constantinopol 382/3).

 ,,Iată, încă o blasfemie!...” vor striga unii, gata să-și sfîșie cămașa. 

În plină beznă ideologică comunistă(cu sloganul ,,Dumnezeu nu există!”) care a încețoțat conștiința mărturisitoare creștină a poporului român o jumătate de secol,  Părintele Arsenie Boca(care suporta împreună cu tot poporul român  opresiunile regimului ateu) propune vizual-catehetic în Biserica de la Drăgănescu,  un exercițiu de memorie vie dar poate și  de reconsiderare a  unui personaj marcant din sec. al  IV-lea, cînd  Dacia Traiană și post-aureliană era ocupată de un neam migrator păgîn și politeist, dur și barbar, cum a fost cel al  goților astfel că actuala noastră patrie  primea numele de Goția sau ,,Țara Goților”, pe acest episcop Ulfilas. Ca un simbol al continuității credinței în condiții grele, o paralelă între întunecosul veac IV din spațiul danubian- marcat de păgânism și barbarie, și cea de-a doua jumătate de veac XX- marcat de ateism, minciună și teroare.

De la începutul secolului IV, Biserica Creștină din Capadocia trimitea ajutor de apărare și salvare pentru  creștinii regiunii-care avea deja insule de comunități creștine, pe Teofil, primul episcop cunoscut în regiunea aceasta (a României de azi cu excepția Dobrogei). După care l-a urmat episcopul Wulfilas, grec originar din Asia Mică. El începe un îndelung și anevoios demers de încreștinare a goților între 337-360, timp în care a fost ortodox fără influențe ariene. Această strădanie a sa l-a determinat  mai întîi să inventeze un alfabet(goții nu aveau limbă scrisă) pentru ca să poată să traducă în  gotă Sfînta Scriptură. A reușit doar o mare parte din ea și este actualmente cea mai prețioasă carte/document(fragmente păstrate) din Suedia.

Sunt multe date incomplete  cu multe lacune  în biografia acestui episcop Ulfilas(Wulfilas), dar el rămîne cunoscut în istoria politică, culturală și bisericească, cu statutul de ales, de luminător și încreștinător al goților. Prin urmare, existența lui este una din dovezile indubitabile a prezenței și a continuității credinței creștine la nordul Dunării, pe teritoriul vechii Dacii.

Pictîndu-l, Părintele Arsenie Boca-om cu viziune largă și de ecumenism bun-dă să se înțeleagă că îl prețuiește și îi recunoaște rolul excepțional pe care l-a avut acest episcop în timpuri istorice grele. Însă Părintele este atent și nu îl tratează ca sfînt, ci simplu:,,Ulfilas Episcopul Goților”. În Iconografia Bizantină rămîne totuși ca factor  esențial în reprezentarea iconografică  numirea scrisă ce se face de ,,Sfîntul”... ,,cutare”, apoi aureola. Pentru aureolă spectrul simbolic este  mai larg și variază. De ex. știm că există grade diferite de sfințenie: de cuvioși, fericiți, drepți, mucenici, sfinți.În mozaicurile vechi există reprezentări ale aureolelor în diferite culori, roșii, verzi, albastre, în curcubeu. Credeți că e întîmplător? Nu m-aș sfii, de pildă, ca Părintelui Nicolae Steinhardt- luminător  al  Ortodoxiei veacului trecut, om  ales( un evreu ales) al lui Dumnezeu, să îi fac aureolă  într-o reprezentare iconografică. Sau Părintelui Teofil Pârîianu. Dar nu vreau acum să mai deschid prilejul unei alte sminteli...Într-un Paraclis al Măn. Vatopedu din Muntele Athos apar pictați cu aureolă și numiți ,,cuvioși”, părinții: Porfirie, Paisie Aghioritul sau Iacob Tsalikis.

Se spune că Wulfilas avea învățături ariene. Avea și  Sf. Împărat Constantin cel Mare(337-377)  și arieni 
au  fost fiii acestuia urmași la tron, însă  Biserica Ortodoxă îl cinstește pentru cotitura istorică și importanța pe care a avut-o în istoria Creștinismului.Ca să minimalizezi misionarismul, rolul misionar pe care l-a îndeplinit acest episcop Ulfilas, ba chiar să-l ocultezi  pentru influențele de tip semiarian (din nelămurire și neștiință după cum declară  PS. Daniil Stoenescu) din a doua parte a vieții sale, mi se pare rea voință. Căci se știe că arianismul a fost impus politic, că Ulfilas fiind alungat din Dacia de tervingi, s-a stabilit cu grupuri de goți creștini în nordul Bulgariei și că a  aderat la arianismul homeian(semiarianism).

E ușor acum, din perpectiva unui criticist semidoct al secolului XXI, să eticheteze, să împartă acuzații și verdicte, să judece intransigent cu toate instrumentele dogmatice la îndemână și cu  toată experiența Bisericii de mii de ani moștenită, din fotoliu și cu tastatura la deget. Dar se trec cu vederea fără o profundă înțelegere umană,  aproape cinci veacuri de frămîntări grele în problematica hristologică și trinitară, de neștiințe, de nelămuriri, de crize prelungite, pînă s-a putut  limpezi, sedimenta, colmata și lămuri osatura dogmatică a credinței ortodoxe.

 Părintele Arsenie Boca, iată,  ne ridică dileme. Și este aspru tras la  răspundere și socoteală. Interesant  că pictura lui Irineu Protcenco(un pictor virtuos de altfel) de la Sihăstria, pe care o admira enorm Părintele Sofian Boghiu, deraiată total de la  stilul și maniera canonică bizantină, nu este atît de aspru acuzată ca cea  de la Drăgănescu. Măcar la cea din urmă avem motive să ne punem mintea la treabă și să medităm profund.

Mi-e teamă pentru cei ce fac caz de instrumentele dogmatice invocate, fără o înțelegere mai largă a contextului istoric, fără să țină seama de anumite circumstanțe, de factorii istorici, politici, culturali etc, că judecînd acum atît de aspru și obtuz  în  literă de lege și nu în duh, c-or să rămână cu adevărul în brațe și cu Dumnezeu mort în debaraua inimii. Fiecare  va avea însă  parte de încercări pe măsura judecăților sale.

Bibliografie succintă:
Eduard G. Farrugia S.J., Ed. Galaxia Gutenberg, Dicționarul Enciclopedic al Răsăritului Creștin, 2005

http://www.ziarullumina.ro/articole;1184;1;34930;0;Biblia-lui-Wulfila-dovada-a-vechimii-crestinismului-romanesc.html

http://www.crestinortodox.ro/dogmatica/dogma/arta-dumnezeiasca-teologia-slavei-69010.html

http://www.crestinortodox.ro/sfintii-constantin-si-elena/sfantul-imparat-constantin-mare-istoria-bizantului-69658.html

http://www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/istoria-bizantului/imperiul-bizantin-urmasii-constantin-mare-80598.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/Irineu_Protcenco

Îmi cer scuze slaba calitate a fotografiilor.