O nouă dilemă

În Biserica de la Drăgănescu apare o nouă provocare vizuală. Părintele Arsenie Boca îl pictează în reprezentarea Sfintei Liturghii(care mai ține lumea), prezent de față alături de alți ierarhi și apostoli, într-o extremă, cu fața mai puțin luminată, chiar umbrită, cu aureolă dar fără să fie numit sfînt sau cu adaosul necesar,,SF.”, pe episcopul goțilorWulfilas, în românește Ulfila( după unele surse cca 311-Constantinopol 382/3).

 ,,Iată, încă o blasfemie!...” vor striga unii, gata să-și sfîșie cămașa. 

În plină beznă ideologică comunistă( cu sloganul ,,Dumnezeu nu există!”) care a încețoțat conștiința mărturisitoare creștină a poporului român o jumătate de secol,  Părintele Arsenie, care suporta împreună cu tot poporul român  opresiunile regimului ateu, propune vizual-catehetic în Biserica de la Drăgănescu, ca pe un exercițiu de memorie vie dar poate și  de reevaluare a  unui personaj marcant din sec. IV, cînd  Dacia Traiană și post-aureliană era ocupată de un neam migrator păgîn și politeist, dur și barbar, cum a fost cel al  goților astfel încît actuala noastră patrie  primea numele de Goția sau ,,Țara Goților”. Ca un simbol al continuității credinței în condiții grele, o paralelă între întunecosul veac IV din spațiul danubian- marcat de păgânism și barbarie, și cea de-a doua jumătate de veac XX- marcat de ateism, minciună și teroare.

De la începutul secolului IV, Biserica Creștină din Capadocia trimitea în ajutorul spiritual de salvare a creștinismului băștinaș, care avea deja insule de comunități creștine, pe Teofil, primul episcop cunoscut în regiunea aceasta (a României de azi cu excepția Dobrogei), după care a urmat episcopul Wulfilas, după tradiție tot grec originar din Asia Mică. El începe un îndelung și anevoios demers de creștinare a goților între 337-360, timp în care a fost ortodox fără influențe ariene. Această strădanie a sa l-a determinat  mai întîi să inventeze un alfabet(goții nu aveau limbă scrisă) pentru ca să poată să traducă în  gotă Sfînta Scriptură. A reușit doar o mare parte din ea care este actualmente cea mai prețioasă carte/document(fragmente păstrate) din Suedia.

Sunt multe date incomplete  cu multe lacune  în biografia acestui episcop Ulfilas(Wulfilas), dar el rămîne cunoscut în istoria politică, culturală și bisericească cu statutul de ales, de luminător și încreștinător al goților. Prin urmare, existența lui este una din dovezile indubitabile a prezenței și continuității credinței creștine la nordul Dunării, pe teritoriul vechii Dacii.

Pictîndu-l, Părintele Arsenie, om cu viziune largă și de bun ecumenism, se vede că îl prețuiește și îi recunoaște rolul excepțional pe care l-a avut acest episcop în timpuri istorice grele. Însă Părintele este atent și nu îl tratează numindu-l sfînt, ci simplu:,,Ulfilas Episcopul Goților”. În iconografie rămîne totuși ca factor  esențial în reprezentarea iconografică  numirea ce se face de Sfîntul... ,,cutare”, apoi aureola.Pentru aureolă spectrul simbolic este  mai larg și variază. De ex. știm că există grade diferite de sfințenie: de cuvioși, fericiți, drepți, mucenici, sfinți.În mozaicurile vechi există reprezentări ale aureolelor în diferite culori, roșii, verzi, albastre, în curcubeu. Credeți că  întîmplător? Nu m-aș sfii, de pildă, ca Părintelui Nicolae Steinhardt- luminător  al  Ortodoxiei veacului trecut, om  ales(chiar un evreu ales) al lui Dumnezeu, să îi fac aureolă  într-o reprezentare iconografică. Sau Părintelui Teofil Pârîianu. Dar nu vreau acum să mai deschid prilejul unei alte sminteli...Într-un paraclis al Măn. Vatopedu din Muntele Athos apar pictați cu aureolă și numiți ,,cuvioși”, părinții: Porfirie, Paisie Aghioritul sau Iacob Tsalikis.

Se spune că Wulfilas avea învățături ariene. Avea și  Sf. Împărat Constantin cel Mare(337-377)  și arieni 
au  fost fiii acestuia urmași la tron, însă  Biserica Ortodoxă îl cinstește pentru cotitura istorică și importanța pe care a avut-o în istoria Creștinismului.Ca să minimalizezi misionarismul acestui episcop Ulfilas, ba chiar să-l ocultezi  pentru influențele de tip semiarian pe care le avea în gîndire(din nelămurire și neștiință, cum declară  PS. Daniil Stoenescu) în a doua parte a vieții sale, mi se pare rea voință.Cînd se știe că arianismul a fost impus politic, că Ulfilas fiind alungat din Dacia de tervingi, s-a stabilit cu grupuri de goți creștini în nordul Bulgariei și că a  aderat la arianismul homeian(semiarianism).

E ușor acum, din perpectiva unui critic semidoct al secolului XXI, să eticheteze, să împartă acuzații și verdicte, să judece intransigent cu toate instrumentele dogmatice la îndemână și cu  toată experiența Bisericii de mii de ani moștenită, din fotoliu și cu tastatura la deget. Dar se trec cu vederea fără o profundă înțelegere umană,  aproape cinci veacuri de frămîntări grele în problematica hristologică și trinitară, de neștiințe, de nelămuriri, de crize prelungite, pînă s-a putut  limpezi, sedimenta, colmata și lămuri osatura dogmatică a credinței ortodoxe.Asta ca circumstanță atenuantă pentru unele cazuri.

 Părintele Arsenie Boca, iată,  ne ridică dileme și este aspru tras la  răspundere și socoteală. Interesant este că pictura lui Irineu Protcenco(un pictor virtuos de altfel) de la Sihăstria, pe care o admira enorm Părintele Sofian Boghiu, deraiată total de la  stilul și maniera canonică bizantină, nu este atît de aspru acuzată ca cea  de la Drăgănescu. Măcar aici avem motive să ne punem mintea la treabă și să medităm profund.

Mi-e teamă pentru cei care fac caz de instrumentele dogmatice invocate, fără o înțelegere mai largă de context, fără să țină seama de anumite circumstanțe, de factorii istorici, politici, culturali etc, ca  judecînd atît de aspru și optuz,  să se cramponeze la nivelul literei și nu în duh, să rămână cu adevărul în brațe și cu Dumnezeu mort în debaraua inimii. Fiecare însă va avea parte de încercări pe măsura judecăților sale.

Bibliografie succintă:
Eduard G. Farrugia S.J., Ed. Galaxia Gutenberg, Dicționarul Enciclopedic al Răsăritului Creștin, 2005

http://www.ziarullumina.ro/articole;1184;1;34930;0;Biblia-lui-Wulfila-dovada-a-vechimii-crestinismului-romanesc.html

http://www.crestinortodox.ro/dogmatica/dogma/arta-dumnezeiasca-teologia-slavei-69010.html

http://www.crestinortodox.ro/sfintii-constantin-si-elena/sfantul-imparat-constantin-mare-istoria-bizantului-69658.html

http://www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/istoria-bizantului/imperiul-bizantin-urmasii-constantin-mare-80598.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/Irineu_Protcenco

Îmi cer scuze slaba calitate a fotografiilor.