,,Cele Trei ale Iubirii
de o Fiinţă Feţe să vedem”
„Dorinţa desăvârşirii
Tată, atomii primitivi ai universului,
în liniştea luminii,
când se bucură firea şovăitoare,
cum atinge apa,
ca pe o dimineaţă în care se învăluie,
şi cum o inundă.
Având
aproape depărtarea nopţii clare,
uşoară, cum se-aşază,
ca mătasea-ndepărtându-l
strălucitor de viu, de cald de-aproape,
trupul, cu nori şi păsări
peste grădini
şi cum trec, ca o mângâiere,
ca o înviere, mai înspre desăvârşire,
ca picătura-n apă, oglindind-o”
(Daniel Turcea / „Respiraţie”).
,,Cel ce dăruieşte e mai presus
decât simţirea, dăruind o altă
simţire, ca să vedem,
să auzim şi să grăim,
afară
de lume, şi de moarte, şi de vreme,
prin toate simţurile, prea curat şi clar
pe cât e cu putinţă ochilor,
de taină,
şi gândirii ca să vadă.
Părăsind vederea
şi-a celor dinafară,
şi-a celor cunoscute, şi a sa
intrând mereu adânc în neştiinţă
fără a se opri, fără să afle
decât mereu sperând lumina tainei
prea întunericul şi prea lumina
ape numesc ce nu mai pot numi
lumină şi adâncă scufundare
şi nume dau
celor ce nu au
nume şi asemănare, fiecărui
om, prea mistuind aprinde
în el un soare”
(Daniel Turcea/,,Desăvârşire”).
Photo mobile Corina Negreanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.