Precizări

Datoare fiind cu un răspuns la o întrebare legată de scena Punerii în Mormânt a Mântuitorului Iisus Hristos, pentru posibile confuzii, am să explic simplu următoarele lucruri aici, pe blog, folosindu-se astfel poate și alții.

Reprezentarea iconică și iconografică a Punerii în Mormânt  este uzată/folosită și apare însemnată pe trei obiecte de cult bisericesc cu roluri  și simbolistici absolut distincte slujirii și împlinirii ritualurilor de cult.

Astfel, punctul lor comun este suportul de pânză și scena Punerii în Mormânt, însă cu posibile variațiuni stilistice pe această temă.

1.       1. ANTIMISUL- este obiectul liturgic indispensabil actului liturgic, de pânză,  care simbolizează Mormântul Mântuitorului. Antimisul  se ține tot timpul doar pe Masa din  Sf.  Altar.  Se împăturește într-o pânză de obicei roșie -iliton-  pentru a fi protejat cu atenție. Cuprinde toată chintesența simbolică  fără de care nu se poate sluji Sfânta Liturghie.  Obligatoriu, fiecărui antimis i se cos într-un buzunărel pe spatele reprezentării bucățele  mici de sfinte moaște de mucenici, aceasta ca un răspus maxim  dat de om  Iubirii rănite a lui Dumnezeu pe care se întemeiază Sf. Liturghie, asemenea indispensabilelor sfinte moaște așezate în piciorul Sf. Mese din  Sf. Altar. Aceste moaște de mucenici, mai mult decât orice,  cheamă  mila  lui Dumnezeu ce se dăruiește creștinilor ca Trup și Sânge.  În vechime, sau în condiții precare cum au fost cele din închisorile comuniste, în lipsa antimisului se slujeau liturghiile pe trupurile muribunzilor mărturisitori de Hristos.  În cazuri excepționale se poate improviza slujirea Sf. Liturghii în afară de biserici pe loc plan și curat, dar numai având un Antimis. În reprezentare apar în cele patru colțuri și Sfinții Apostoli Evangheliști iar pe margine este înscris Troparul Punerii în Mormânt: „Iosif cel cu bun chip, de pe lemn luând preacurat Trupul Tău, cu giulgiu curat înfășurându-L și cu miresme, în mormânt nou îngropându-L, L-a pus.” În timpul rostirii Ecteniei pentru cei chemați la Sf. Liturghie, preotul, pe măsura rostirii rugăciunilor pentru cei chemați(catehumeni), despăturește progresiv Antimisul  peste care  așează mai apoi Sfintele Vase.

Sf. Antimis -sursa https://www.pemptousia.ro/files/2011/11/554-500.jpg

2.       2.SFÂNTUL  ACOPERĂMÂNT  sau SFÂNTUL AER   este un alt obiect de cult din seria celor trei Sfinte Acoperăminte( Acoperămintele Discului și Potirului), confecționate din pânză brodată sau cusută, pe care se face scena Punerii în Mormânt a Mântuitorului.  Sf. Aer acoperă cele două Acoperăminte(ale Discului și Potirului) și servește ritualului liturgic  de la Proscomidie din motive protective,  dar și preînchipuie veșmintele  în care a fost îmbrăcat Pruncul Iisus Hristos. Sunt scoase la Heruvic la Vohodul Mare și aduse pe Sf. Masă până la rostirea Simbolului  Credinței, când, Sfintele Vase sunt descoperite și Acoperămintele sunt puse deoparte. Sf. Aer este clătinat în timpul rostirii Crezului până se amintește/rostește/invocă (de) Învierea Mântuitorului. El preînchipuie piatra care s-a dat la o parte  la cutremurul produs de Îngerul binevestitor al Învierii. Sunt ținute împăturite după o rânduială aparte, amintind și de Mahrama găsită de Sfinții Ap. Petru și Ioan împăturită separat de giulgiu, așezată pe piatra Sf. Mormânt. De-asemenea, Sf. Aer mai simbolizează și prezența Duhului Sfânt  care, la început plutea pe deasupra apelor, ce acum preschimbă  Cinstitele Daruri ce sunt aduse și puse înainte. 
Când moare vreun preot, acesta se înhumează având fața acoperită cu un Sfânt Aer.

Sfant Aer/ sursa http://www.putna.ro/Aer-s3-ss1-c1-cc2.php

3.       3. EPITAFUL- este o pânză de mari dimensiuni pe care este brodată sau pictată scena Punerii în Mormânt. El se folosește doar  în Vinerea Mare  pentru  închipuirea Punerii în Mormânt  în mijlocul Bisericii, iar apoi este scos în timpul procesiunii înconjurării Bisericii. În Sâmbăta Mare în timpul liturghiei este adus în Sf. Altar și e așezat pe Sf. Masă vreme de patruzeci de zile,  până la Praznicul Sfintei Înălțări. Simbolizează astfel prezența efectivă a Mântuitorului între Apostoli după Învierea Sa până ce S-a înalțat la Cer.

Epitaf-sursa http://www.putna.ro/Epitaf-1490-s3-ss1-c1-cc6.php

Corina Negreanu