vizionarul pictor Hieronymus Bosch -monștri, semidemonii și demonii umani ai lumii |
,,Biserica Vie” din Rusia bolșevică
Mai aprig dușman al Bisericii Ortodoxe Ruse decât Partidul Comunist a fost curentul nou clerical și teologic inovator, adaptat vremurilor infuzate de ideologia mincinoasă marxist-leninistă ce a afectat o masivă parte din Biserică. Denumirea de ,,vie” inducea confuzia și necesitatea
unei reformări ,,valorice” morale și
canonice mai liberale sub protectoratul ,,eficace” de partid, nu de Dumnezeu. Cu această falie odioasă a Bisericii a avut de-a
face Sf. Luca al Crimeei, și, oarecum cu anumite similitudini, Pr. Arsenie Boca la noi. Dar, asemenea lor, nenumărate vocații au fost oprimate și mutilate de
puterea ticăloasă a regimurilor discreționare. Și, după cum se arată și vedem, ,,taifunul
antihristic” revine din nou în forță.
Se știe că întreaga(!...) viață a Sfântului Luca
al Crimeei, tămăduitorul și mult
pătimitorul, a fost o luptă permanentă de rezistență împotriva regimului politic și statal ateu, dusă cu mijloace hristice versus mijloace demonice perfide, ticăloase și
de o fanatică scrupulozitate în mistificarea adevărului. Până și în moartea și
după moartea sa au continuat să-l defăimeze. Însă loviturile mai dureroase au fost acelea primite într-un război ,,mai” nevăzut, fratricid, din partea zeloșilor pactizanți ai acestei ,,Biserici vii” care - invidioși și mici/negri la inimă- i-au țesut cele mai urâte intrigi, răstălmăcindu-i în modul cel mai
mizerabil și meticulos cu putință lucrarea ziditoare. Spre slava lui Dumnezeu, nu l-au biruit.
Citez câteva fragmente din cartea arhimandritului Dionisios Anthopoulos ,,Povestește ce a făcut
Sfântul pentru tine…” (Viața și minunile Sf. Luca Doctorul, Arhiepiscopul
Semfiropolului), Ed. Doxologia, Iași 2009, care redă pe lângă periplul nedreptăților, stigmatizărilor, marginalizărilor și condamnărilor îndurate de
sfânt, o frescă excelentă a istoriei
recente din Rusia bolșevică a ceea ce a însemnat ,, Biserica vie” și adevărata
ei forță ,,animatoare”:
,,Una din tacticile perfide pe care le folosea statul ateu
pentru desființarea Bisericii Ortodoxe se baza pe vechiul principiu ,,separă și
domină”. Cu ajutorul unor clerici
sperjuri, care nu trăiau o viață bisericească autentică, și al unor cadre
politice, a fost înființată așa-zisa ,,Biserică Vie”, care la început a zdruncinat și a sfâșiat Biserica Ortodoxă a
lui Hristos. ,,Înnoitorii”, după cum se numeau, au dominat o vreme în
majoritatea parohiilor și i-au alungat pe episcopii și preoții care au rămas
credincioși tradițiilor și rânduieilor bisericești. Încet-încet, poporul binecredincios și-a dat seama de perfidia scopurilor și a mijloacelor
pe care le folosea ,,Biserica vie” și
s-a opus propagandei așa-zise novatoare(în esență, total lumească și subjugată
partidului), sprijinindu-i pe adevărații păstori de suflete.
Ca reacție, ,,Biserica vie” liberală a declanșat în numele
,,noii credințe populare” represalii împotriva clericilor care continuau să se
opună înnoirilor impuse în mod brutal. În strădania lor de a strivi ,,capul
șarpelui”, au umilit și au târât ierarhi și preoți iluștri în fața
tribunalelor-caricatură, formate din clerici și mireni. Mulți episcop au fost
condamnați și și-au pierdut episcopiile, preoții-parohiile, și nu puțini au
fost aceia cărora li s-a interzis chiar să slujească sau au fost surghiuniți ca
niște criminali de drept comun în nesfârșitele întinsuri din Răsărit.”
,,Schismaticii bolșevici, membri ai regimului, știau
cât de iubit era episcopul Luca de toți oamenii, inclusiv de cei ce nu
țineau de Biserica Ortodoxă. Doctorul episcop se bucura de o mare prețuire, pe
de o parte, datorită caracterului său deosebit, iar pe de alta, datorită
strălucitei activități în domeniul medicinei. Pentru a putea justifica arestarea
ilegală și lipsită de rațiune, au pus la punct o campanie de defăimare și
calomniere a lui în presa partidului de tip agro-muncitoresc(de altfel singura existentă).
Îl acuzau că este colaborator contrarevoluționar al cazacilor autonomiști din
Orenburg și spion al englezilor, cu care avea legături prin intermediul
Turciei.
La procesele intentate, încercau să analizeze convingerile
sale politice și eventualitatea unei coptări în favoarea regimului. Pe Sfântul
Luca nu l-a preocupat niciodată politica. Obiectivele sale erau credința în
Dumnezeu, binele comun, dragostea față de aproapele, libertatea persoanei și
virtutea. Din moment ce dictatura
proletară atee și intolerantă îi priva pe oameni de aceste valori de bază, era de
așteptat ca poziția sa să fie contrară filosofiei și practicilor regimului
politic.”
..Între timp ,,Biserica vie” după succesul repurtat prin
întemnițarea episcopului locului ales de popor, s-a sălbăticit în adevăratul
sens al cuvântului. A invadat toate bisericile și cu frenezie a sărbătorit victoria ,,reformei”
împotriva ,,criminalilor și a speculanților
de duminică”, după cum îi numea ironic pe clericii canonici. Bisericile lor însă
au rămas goale.”
Hieronymus Bosch- preluare de pe internet |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.