Cele trei trepte:
Sfatul necredincioșilor=(1)ateii, (2) cei cu credințe străine de Adevăr,(3) cei indiferenți și nepăsători la fărădelegiile lumii și la mântuire; a sta în sfat cu ei este totuna cu a fi familiar învățăturilor lor și a le accepta fie și în parte .
Calea păcătoșilor= acceptarea îndoielii în Adevăr și smintelii prin laxitatea morală colectivă ce duce la înscăunarea deplină a păcatului în om și îl face propovăduitor al fărădelegii și corupătorul altor semeni.
Pierzătorii= silnicii, cei care obligă să se săvârșească păcatul.
Se tot invocă cuvântul ,,democrație”, ,,țara noastră trebuie să devină odată și-odată democratică”-rostirea prăvălită din gura unor parlamentari televizați precum o mantră ori de câte ori le trece prin cap câte o idee năstrușnică irațională, care, trebuie legalizată, căci, numai așa, ne putem integra civilizația și poporul(conceptul de neam... deranjează) în progresul universal.
Iată că nu sănătatea, nu ,,sistemul” de învățământ, nu salariile mici, nu mizeria etc. sunt problemele esențiale ale noastre. Ci orientarea sexuală si căsătoriile -parteneriat civil și de aici, consecințele...
Dar ca o democrație să fie viabilă, să fie funcțională, să existe realmente, aceasta nu se poate face decât în condiții de maximă moralitate, cu un sistem moral și etic bine temeiluit(creștin).Fără moralitate democrația nu există. Altfel este un basm, o poveste care se termină a la Sodoma și Gomora. Iar schimbarea actuală de Constituție, ne strecoară, precum picătura de otrava în vin, elementele unui nou sistem dictatorial, cel comunist a fost floare la ureche față de pustiirea ce se arată. Se pun bazele unei noi lumi păgâne persecutoare creștinățății, o nouă antichitate păgână, mai sofisticată dar primitivă în crepusculul ei.(Corina N)
http://www.culturavietii.ro/2013/06/04/bomba-atomica-cu-ceas-pentru-daramarea-fa%EF%BB%BFmiliei-crestine-si-a-bisericii/
Update 7 iunie 2013:
Iasi, Pr. Constantin Sturzu, Doxologia:
Dacă se va ajunge acolo încât proiectul viitoarei Constituţii va conţine elemente contrare învăţăturii creştine, ne vom pronunţa public împotrivă şi vom boicota referendumul. Vom vedea atunci ce ecou va avea în inimile credincioşilor îndemnul care ar veni, firesc, din partea Bisericii, de a nu valida păcatul şi fărădelegea, chiar şi ambalate, tentant sau presant, în folia albastră cu steluţe aurii.
Trăim momentele cele mai cumplite de după 1989, dar puţini sunt conştienţi de acest lucru. Nimic din ceea ce s-a petrecut până acum nu se poate compara cu ceea ce va urma. Evident, vizez aici planul vieţii duhovniceşti, dar nu numai. Viaţa fiecăruia dintre noi va fi afectată într-un mod pe care nu ni-l putem imagina acum. Va veni aşa o furtună, încât cu mare greutate vom mai găsi un loc unde să ne ascundem. O persecuţie atât de subtilă şi de "corectă politic" cum n-a cunoscut istoria omenirii. Câţi vor avea tărie de a căuta scăpare la Dumnezeu? Câţi se vor ridica, cu verticalitate, alegând mai bine moartea (poate nu întotdeauna una fizică, dar cu siguranţă una în plan social), decât să se plece în faţa voinţei tiranice a unei dictaturi instaurată, în mod paradoxal, în numele unei libertăţi absolute?
Nu am fost niciodată o fire care să mă sperii uşor de perspectiva vremurilor de pe urmă. Nu am marşat niciodată la o serie de isterii apocaliptice, care mai degrabă tulburau sufletele credincioşilor, decât le apropiau de Dumnezeu. M-am uitat cu multă milă la cei care lovesc în mod programat, cu toate mijloacele posibile, mai ales în plan mediatic, în Biserica cea pe care "nici porţile iadului nu o pot birui". Dar ceva s-a schimbat în ultima vreme. Ceva care mă face să-mi încordez şi mai mult inima la rugăciune. Să veghez şi mai mult la cele din mine şi din jurul meu. Să mă rog Domnului şi mai insistent să-mi dăruiască discernământ şi trezvie. Să mă înarmez cu tot ceea ce pot eu primi de la Duhul Sfânt, aşa, chiar şi pe măsura neputincioasei mele vieţi. E momentul în care e nevoie să spunem răspicat cu cine mergem mai departe. Să alegem!...
Gândurile de mai sus sunt generate de o serie de evenimente din ultima vreme care sunt semne clare ale începutului, în ţara noastră, a unei noi epoci. Între aceste semne sunt şi cele care au ca subiect de discuţie problema homosexualităţii. Faptul că există persoane cu un comportament sexual deviant (că-s gay, zoofili, necrofili, pedofili etc.) nu e de natură să stârnească într-un suflet de creştin decât o imensă milă. Dacă Îl iubeşti pe Hristos, nu poţi să nu-i iubeşti şi pe cei pe care El îi iubeşte cu iubire nesfârşită. Iar Domnul Îi iubeşte nesmintit pe toţi oamenii, indiferent de starea lor morală. Toţi suntem ai Lui, iar El nu caută niciodată "moartea păcătosului, ci să se întoarcă şi să fie viu". Din punctul acesta de vedere, un creştin nu poate fi niciodată homofob, aşa cum nu poate fi xenofob,antisemit, rasist şamd. În sensul că nu ar putea să urască vreodată o persoană - fie ea cu orientare sexuală deviantă, de altă naţionalitate, de seminţie evreiască, de altă rasă decât dânsul şamd. Dar niciodată în România nu s-a mai încercat ceea ce se încearcă (şi s-a reuşit, parţial) acum: să se obţină aceleaşi drepturi pentru păcatul în sine, ca şi pentru persoana care săvârşeşte păcatul. E firesc să te îngrijeşti ca aproapele tău să nu fie dispreţuit sau discriminat pentru neputinţa pe care o poartă (fie el un handicap fizic sau unul sufletesc). Cu totul altceva este să legiferezi păcatul ca normalitate (spre exemplu, avortul e crimă, chiar dacă o alintă unii cu mai "nevinovata" expresie "întrerupere de sarcină"). E strigător la cer să impui unei majorităţi să accepte comportamente şi practici contrare firii umane, fire creată de Dumnezeu nu de "mama natură".
S-a început cu dezincriminarea homosexualităţii în codul penal. A fost considerat un pas firesc. Apoi homosexualii au început să prindă curaj şi au trecut la expuneri publice (e al zecelea an în care mărşăluiesc pe străzi spre a arăta lumii ce înseamnă "mândria" de a fi gay). Iarăşi s-a ridicat din umeri. "Ei, şi? Se dau şi ei în spectacol, nu sunt decât nişte caraghioşi, cine-i bagă în seamă?" Au ajuns să aibă influenţă, cel mai adesea pe o linie care vine din exteriorul ţării, în mediul politic. Au căpătat curaj să propună (şi să se accepte, deocamdată) ca în viitoarea Constituţie să se consfinţească faptul că nimeni nu poate fi discriminat pe motiv de orientare (corect ar fi fost - dezorientare) sexuală. Iarăşi s-au auzit voci în agora care au declarat că e un pas firesc. "Ce dacă trecem şi în Constituţie ceva ce oricum există în legislaţie?" Numai că nu toţi şi-au pierdut luciditatea şi abilitatea de a vedea în perspectivă lucrurile. Şi a venit imediat semnalul de alarmă: atenţie, o astfel de modificare a Constituţiei va da dreptul, ulterior, homosexualilor, nu doar să se căsătorească, ci şi să adopte copii (mulţumim lui Remus Cernea că s-a grăbit să confirme faptul că acesta este sensul modificării articolului 4). Aşa s-a făcut că, pas cu pas, s-a tot pus presiune pe societatea românească spre a accepta nu pe homosexuali, cihomosexualitatea ca atare drept o stare de normalitate.
"Tu ai fi vrut să creşti într-o familie de homosexuali?"
Zilele şi lunile următoare vor fi decisive pentru viitorul acestei ţări. Pentru că atunci când ataci fiinţa familiei, nu se poate să mai reziste multă vreme nici ţara. Dacă nu vor reuşi acum, cu siguranţă în viitorul apropiat vor încerca, pe canale politice, să schimbe legislaţia astfel încât şi homosexualii să poată fi o "familie". Iar cel mai grav lucru va fi că vor exista copii nevinovaţi care vor fi adoptaţi şi crescuţi într-un astfel de climat. La acest "interes superior al copilului" se gândeşte cineva? Cât de uşor ne este să spunem: "Care-i problema, lasă-i domnule, să aibă şi ei o oarecare onorabilitate, să crească şi ei un copil!" Întrebarea corectă este: "Tu ai fi vrut să creşti într-o familie de homosexuali?" Sau: "Ce ai dori pentru viitorii tăi nepoţi: să fie crescuţi de mamă şi tată sau de doi bărbaţi, respectiv de două femei?" Toată psihologia arată că, pentru a creşte cât mai echilibrat, un copil are nevoie şi de mamă şi de tată. Dar ce mai contează ce spun specialiştii, mai important e să dăm voie unor suflete bolnave să se joace de-a mama şi de-a tata. Dintotdeauna a fost mai comod pentru un om să-şi justifice o patimă, decât să lupte pentru a se vindeca. De câte ori nu auzi câte un beţiv spunând: "Ce dacă mai beau şi eu? Toată lumea bea!"...
Legat de acest aspect, găsim în Evanghelie un cuvânt al Domnului care zice, arătând spre un prunc pe care "l-a pus în mijlocul lor": "Cine va primi un prunc ca acesta în numele Meu, pe Mine Mă primeşte. Iar cine va sminti pe unul dintr-aceştia mici care cred în Mine, mai bine i-ar fi lui să i se atârne de gât o piatră de moară şi să fie afundat în adâncul mării. Vai lumii, din pricina smintelilor! Că smintelile trebuie să vină, dar vai omului aceluia prin care vine sminteala"(Matei 18, 5-7). Sunt unii, mai ales dintre cei pe care i-am votat, prin care vor veni, acum sau mai târziu, aceste sminteli. Va trebui să-i monitorizăm cu atenţie şi să veghem ca măcar pe viitor să nu mai primească votul nostru. Iar dacă se va ajunge acolo încât proiectul viitoarei Constituţii va conţine elemente contrare învăţăturii creştine, ne vom pronunţa public împotrivă şi vom boicota referendumul. Vom vedea atunci ce ecou va avea în inimile credincioşilor îndemnul care ar veni, firesc, din partea Bisericii, de a nu valida păcatul şi fărădelegea, chiar şi ambalate, tentant sau presant, în folia albastră cu steluţe aurii.
Părintele Rafail Noica descrie într-un mod extrem de plastic aceste vremuri pe care le trăim, spunând că "este ca şi cum stai ferm cu picioarele pe ceva solid, pe scânduri solide şi cineva-ţi pune o cravată pe după gât, cade scândura de sub tine şi te trezeşti că ăsta-i un ştreang… Iertaţi-mă, dar asta este ce vrea să facă vicleanul cu noi." Da, astăzi singura problemă a celor care deţin puterea este cum să ne uniformizeze, culmea!, sub pretextul că se doreşte o mai deplină acceptare adiversităţii. Dar cel fel de diversitatea e aceasta, în care eu sunt obligat să tac şi să accept lucruri în care nu cred? Ideea "corectitudinii politice" nu este ca fiecare să aibă dreptul de a se îmbrăca aşa cum doreşte, ci ca toţi să poarte, vrând-nevrând, cravată, având însă nemaipomenita, extraordinara libertate de a ne alege ce fel de cravată vrem. Explicaţia pentru o astfel de strategie nu e greu de găsit. Se impune ceva ce poate deveni, oricând, un mijloc de constrângere. Cu alte cuvinte, eleganta şi rafinata cravată, întoarsă la spate, va deveni un hăţ care, în caz că vrei să scapi, să te eliberezi, se transformă lesne în ştreang.
Există în folclorul de azi o glumă cam amară, dar care tinde să capete nuanţe profetice. Se relatează că un bătrân s-ar fi prezentat la ambasada unei ţări de prin vechea URSS, cerând azil politic. Mirat, funcţionarul de acolo îl întreabă: "Bine, dar de ce să plecaţi acum din România, ţară integrată în UE, cu atâta libertate?" Iar bătrânul i-ar fi prezentat următorul raţionament: "Pe vremea comuniştilor, dacă erai homosexual, te închideau. Imediat după 1990, li s-a dat voie să facă ce vor în patul lor, fără a-i mai pedepsi. Apoi au început să le dea dreptul de a se manifesta şi în public. Acum vor să le dea şi dreptul de a se căsători. Eu aş pleca acum, cât încă mai pot, pentru că, în ritmul ăsta, în curând homosexualitatea va fi obligatorie."
Comunicat al societăţii civile creştine. Parlamentari, nu votaţi o Constituţie anticreştină!
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ MEMBRILOR COMISIEI PARLAMENTARE DE REVIZUIRE A CONSTITUŢIEI PRECUM ŞI TUTUROR PARLAMENTARILOR, DIN PARTEA SOCIETĂŢII CIVILE CREŞTINE DIN ROMÂNIA
În contextul discuţiilor ce au loc în Comisia parlamentară pentru revizuirea Constituţiei, deplin conştienţi de rolul legii fundamentale în trasarea viitorului unei ţări şi de faptul că aceasta trebuie să reflecte credinţa spirituală creştină a românilor,
Asociaţiile semnatare, în calitate de reprezentanţi al societăţii civile creştine din România îşi exprimă clar voinţa de modificare a Art. 48 din Constituţie prin introducerea: ”Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat si o femeie”. Românii, în majoritatea lor, consideră Familia tradiţională, formată din bărbat şi femeie, ca fiind primul şi cel mai important centru al vieţii sociale. Familia tradiţională reprezintă nucleul de formare a noilor generaţii iar rolul esenţial jucat de aceasta în viitorul unei ţări trebuie specificat şi recunoscut în noua Constituţie.
Ne exprimăm îngrijorarea faţă de declaraţia Domnului Prim-ministru Victor Ponta de a păstra articolul în forma actuală, fără evidenţierea rolului şi importanţei familiei tradiţionale. Acest lucru relevă o minimizare a responsabilităţii pe care o are Statul în a asigura cadrul adecvat de dezvoltare al noilor generaţii şi interferează flagrant cu modul de viaţă al românilor, majoritar creştini. Ne exprimăm speranţa că se va ţine seama de credinţa spirituală a românilor şi se va recunoaşte în noua Constituţie locul şi rolul Familiei tradiţionale.
Ne opunem categoric introducerii în Constituţie la Art. 4, alin. 2”Orice discriminare bazata pe .... orientare sexuala este interzisa.”Discriminarea bazată pe orientarea sexuală nu ţine de spiritul sau tradiţia românilor. În România atât heterosexualii, cât şi persoanele de altă orientare sexuală sunt egali în faţa legilor Statului român, iar orientarea sexuală nu este criteriu de evaluare al oamenilor. Orice român este liber să acţioneze în spaţiul privat după cum îi dictează propria conştiinţă, iarminorităţile sexuale nu sunt îngrădite în nici un fel în exercitarea libertăţilor fundamentale. Orice formă de discriminare este interzisă în România, iar acest lucru este statuat în prezent prin Ordonanţa nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea si sancţionarea tuturor formelor de discriminare, prin urmare introducerea acestui articol nu este necesară. Mai mult, poate crea confuzii şi viitoare tulburări sociale, deoarecediscriminarea pe baza orientării sexuale este în prezent definită ca fiind orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe baza de orientare sexuală. Se forţează astfel calea către o legiferare tacită a căsătoriei între persoane de acelaşi sex, cu faza intermediară de uniune civilă între persoane de acelaşi sex, lucru ce contravine tradiţiei creştine a acestui neam şi naturii umane şi pentru care în nici un caz nu vom gira prin vot.
În încheiere, ne exprimăm încrederea şi speranţa că alegeţi să votaţi o Constituţie ce va crea cadrul adecvat pentru noi şi pentru copiii noştri, o Constituţie apropiată de români, de tradiţia şi credinţa lor creştină. În acelaşi timp însă, suntem pregătiţi să nu acordăm votul de încredere unor propuneri ce nu sunt în concordanţă cu spiritul creştin al acestui neam sau care pun în pericol generaţiile viitoare şi vom încuraja pe toţi românii creştini să nu gireze noua Constituţie ce va fi supusă votului popular.
Aşa să ne ajute Dumnezeu!
Aşa să ne ajute Dumnezeu!
Semnează,
1. Alianţa Familiilor din România
2. Federatia Organizatiilor Ortodoxe PRO VITA din Romania
3. Asociaţia Pro Vita filiala Bucureşti
4. Alianţa pentru Demnitate Naţională
5. Asociaţia Christiana
6. Asociaţia CIVIC Media
7. Asociaţia „Rost”
8. Asociatia „Basarabii"
9. Asociaţia „Cercul Studenţesc Floarea de foc”
10. Liga de Utilitate Publică
11. Asociaţia pentru Apărarea Familiei şi Copilului
12. Asociaţia „Familia Ortodoxă”
13. Asociaţia Dascălilor din Romania
14. Asociaţia Familiilor Catolice „Vladimir Ghika”
15. Asociaţia pentru Libertatea Românilor
16. Liga pentru Identitate Naţională
17. Asociatia “Sfantul Daniil Sihastrul”
18. A.T.O.R. (Asociaţia Tinerilor Ortodocşi)
19. Asociatia “Prietenii de Familie”
20. Asociatia Bio Romania
21. Asociatia Civică a Tinerilor Creştin Ortodocşi Români
22. Asociatia Gaspar, Baltasar & Melchior
23. Asociatia Tinerilor Ortodocsi „Orthograffiti"
24. Asociatia Traditia Romaneasca
25. Asociaţia “Triada”
26. Asociaţia ”Prietenii Sf. Efrem cel Nou”
27. Asociaţia „Bucovina Profundă”
28. Asociaţia „Darul Vieţii”
29. Asociaţia „Doamna Stanca”
30. Asociaţia „Familia şi Viaţa”
31. Asociaţia „George Ogăraru” pentru Cultură şi Sport
32. Asociaţia „Onoare şi Patrie”
33. Asociaţia „Ortodoxia Tinerilor"
34. Asociaţia „Prietenii omului - umanism, cultură”
35. Asociaţia „Primul Pas”
36. Asociaţia „Sf. Ioachim şi Ana”
37. Asociaţia „Sfântul Acoperământ al Maicii Domnului”
38. Asociaţia „Studenţi pentru Viaţă”
39. Asociaţia Bio România
40. Asociaţia Casa Gratis Pro Deo
41. Asociaţia Centrul Creştin Alba Iulia
42. Asociaţia Clinica Pro-Vita Internaţional
43. Asociaţia Culturală „Sf. Mitropolit Dosoftei”
44. Asociaţia Hrisdoria
45. Asociaţia Iniţiativa Creştin-Ecologistă
46. Asociaţia Mama Olga - Neamt
47. Asociaţia Medicilor Catolici din Bucureşti
48. Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova
49. Asociaţia Oamenilor de Afaceri Creştini-Ortodocşi
50. Asociaţia pentru cultură „Alfa”
51. Asociaţia Poliţiştilor Creştini din Romania - Filiala Bucureşti
52. Asociaţia Predania
53. Asociaţia Pro Vita „Sf. Stelian”
54. Asociaţia Pro Vita Christiana „Sf. Ecaterina”
55. Asociaţia Pro-Logos Timişoara
56. Asociaţia Provita filiala Gorj
57. Asociaţia Provita Media
58. Asociaţia Provita Sf. Brâncoveanu, filiala Piteşti
59. Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români, filiala Braşov
60. Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români, filiala Suceava
61. Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români, filiala Tg. Jiu
62. Asociaţia Tinerii Creştin Ortodocşi
63. Asociaţia Ucrainenilor Ortodocşi din Bucovina
64. CARITAS Bucureşti
65. Forumul Civic Creştin
66. Fundatia Antimis
67. Fundaţia „Sf. Martiri Brâncoveni"
68. Fundaţia „Sf. Martiri Brâncoveni” fil. Suceava
69. Fundaţia „Sfânta Irina"
70. Fundaţia Clinica Pro Vita
71. Fundaţia Creştină „Arsenie Boca”
72. Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni
73. Habitat pentru Umanitate - Beiuş
74. Institutul „Fraţii Golescu” pentru relaţii cu românii din străinătate
75. Liga Distributistă Română “Ion Mihalache”
76. Societatea Ortodoxă a Femeilor Române – Filiala Iaşi
77. Școala Brâncovenească
78. WorldTeach Romania
Poziția oficială a Patriarhiei Ortodoxe Române
Biserica apară și promovează familia tradițională
Comunicat:
Patriarhia Română speră că o astfel de prevedere constituţională nu constituie o premisă pentru o orientare defavorabilă familiei creştine tradiţionale.
În acest sens, Patriarhia Română îşi exprimă dorinţa ca, atunci când vor fi luate în discuţie amendamentele la articolul 48 alin. (1) din actuala Constituţie a României, Comisia de revizuireva ţine cont de propunerea Bisericii Ortodoxe Române, înaintată Parlamentului României (27 mai 2013) în numele majorităţii românilor (85,9%), şi anume:
„Familia, elementul natural şi fundamental al existenţei şi dezvoltării societăţii, se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor şi beneficiază de sprijin şi ocrotire din partea statului şi a societăţii”.
Din cele mai vechi timpuri, poporul român a moştenit şi a cultivat un respect deosebit faţă de familie, numită şi „Biserica de acasă”, având credinţa că este instituită şi binecuvântată de Dumnezeu. Acest respect faţă de familie s-a concretizat în grija pentru o viaţa curată şi echilibrată în orice împrejurări, ajutorarea reciprocă a soţilor şi naşterea de prunci. Toate aceste valori au rămas peste veacuri trăsătura fundamentală a societăţii româneşti.
Patriarhia Română va propune tema completării articolului 48 alin. (1) referitor la familie din actuala Constituţie a României pe agenda de lucru a Consiliului Consultativ al Cultelor din Româniadin 20 iunie 2013, pentru a proteja familia naturală şi tradiţională.
BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE
sursa:http://www.basilica.ro/stiri/bbiserica-apr-i-promoveaz-familia-tradiionalb_7482.html
Societatea civilă creștină:
http://c-tarziu.blogspot.ro/2013/06/ce-vrea-societatea-civila-crestina-de.html
și
http://laurentiudumitru.ro/blog/2013/06/05/bomba-atomica-cu-ceas-part-ii-punctul-de-vedere-al-lui-mihail-neamtu-referitor-la-amendamentul-lui-chiuariu-privind-interzicerea-discriminarii-bazata-pe-sex/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.