Gura, organ innobilat al trupului omenesc
Cand vorbim despre gura,invariabil ne gandim la una din
semnificatiile ei ca instrument de manifestare, indeosebi,a veselei,a bucuriei
si bunei dispozitii, si la cele care o definesc vizibil- dinti,zambet,suras.
Unul dintre cele mai importante mijloace de
comunicare umana il reprezinta zambetul.Fiind una dintre cele mai alese
trasaturi ale fetei,intregind chipul unui om,zambetul are o influenta
esentiala din punct de vedere estetic si
al reflectarii anumitor stari
sufletesti.Dincolo de mult clamata mentinere in societatea actuala a tineretii vesnice si a frumusetii
perpetue,necesitatea mentinerii unui zambet sanatos,se impune.Dintii ingrijiti
lasa impresia reala de curatenie si sanatate.Cateva notiuni de anatomie dentara
ar putea aduce o intelegere mai larga asupra modului in care dintii pot influenta favorabil sau
nu,calitatea vietii umane.
Asadar,dintii,componente insemnate ale
aparatului dento-maxilar,sunt organe mineralizate, implantate in oasele
maxilare,indeplinind functii masticatorii ,fonetice si
fizionomice.Structural,dintele este format din coroana si radacina,inervat de
nervi si irigat de vase sangvine.Partea vizibila a dintelui,coroana,este
acoperita de smalt sau email,de culoare alba-albastruie,care constituie tesutul
cel mai dur al organismului.Sub smalt se afla un strat mai putin dur,dentina
sau ivoriu,de culoare alba-galbuie.Radacina dentara are la exterior,de la
gingie si pana la varf, un strat dur,albicios,numit cement.Sub cement se
gaseste dentina,care se continua cu cea de la nivelul coroanei.In interiorul
dintelui se gaseste un spatiu,format din camera pulpara si canalele radacinilor
care contin pulpa dentara sau,, nervul dintelui"-un tesut
moale,rosiatic,cu vase sangvine,filete nervoase,fibre si celule. Cementul este
cel care asigura articularea cu osul maxilar,prin intermediul unor filamente
fine care formeaza ligamentul de sustinere al dintelui sau parodontiul.Gingia
inchide si protejeaza portiunea care adaposteste parodontiul in fata agresiunii
bacteriilor.Toate aceste structuri compun o perfecta armonie morfologica si
functionala, tulburarea ei declansand stari patologice ale intregului sistem
dento-maxilar.
Astfel,ca o consecinta a
unui mod de viata agitat si stresant in zilele noastre,si a unei alimentatii
ultrarafinate,prea bogata in dulciuri si fainoase, diferita de cea din
trecut,caria dentara este cea mai frecventa suferinta a dintilor.Boala care ii
distruge,evoluand de la periferie(smalt) spre centru(camera pulpara),prin
complicatiile sale,caria poate afecta intregul organism.Cercetarile clinice au
dovedit actiunea a trei factori cauzatori,si anume,1.placa dentara(o substanta
puternic aderenta care se formeaza pe dinti din resturi alimentare,mucus
salivar si bacterii);2.terenul(ereditatea,conformatia
dintelui);3.alimentatia.Bacteriile placii dentare degradeaza dulciurile care
ajung in gura,prolifereaza si secreta acizi care ataca dintii,decalcificand
initial smaltul,apoi dentina si stimuland formarea unei cavitati.La inceput
nedureroasa,caria progreseaza,marind cavitatea si permitand bacteriilor din
saliva sa invadeze pulpa dentara,determinand inflamatia sau necroza
acesteia.Netratata ,infectia din interiorul dintelui,poate afecta osul maxilar
si tesuturile moi ,prin legatura care se formeaza la capatul radacinii intre
canalul ei si spatiul din jur.Afectarea pulpei dentare se poate manifesta prin
durere spontana,sensibilitate la rece si la cald,la contactul cu frigul si
caldura,durere la muscatura,o ulceratie la nivelul gingiei prin care curge
puroi,mobilitate anormala a unui dinte.Tratamentul precoce al dintilor cariati
ramane o masura profilactica pentru prevenirea cariei dentare, alaturi de o
igiena bucala atent efectuata.
De asemenea,daca
depunerile de placa dentara nu se vor indeparta printr-un periaj corect,ele se
vor mineraliza si vor forma tartrul,supragingival si subgingival,cu efecte
patologice.Bacteriile din placa favorizeaza inflamatia cronica a gingiei,care
va sangera la periaj si care poate afecta atat parodontiul cat si oasele din
jur,generand parodontopatii.Netratata,gingia se va retrage vizibil.Se vor forma
asa-numitele pungi gingivale(parodontale) care se vor adanci tot mai
mult,ducand la distrugerea parodontiului,micsorarea stabilitatii dintilor si
chiar la pierderea lor.Indepartarea sistematica si minutioasa a placii
bacteriene si mentinerea unei riguroase igiene locale sunt mijloace potrivite
pentru prevenirea afectiunilor parodontale.
Pierderea unuia sau a
mai multor dinti,atrage dupa sine tulburari functionale masticatorii ,fonetice
si fizionomice.
In masticatie ,prin
miscarile mandibulei si cu ajutorul dintilor care actioneaza precum lamele unei
foarfeci,se realizeaza taierea,faramitarea si zdrobirea alimentelor,impregnarea
lor cu saliva,iar prin miscarile limbii,formarea bolului alimentar cu influenta
si asupra functiei deglutitiei.In urma extractiilor dentare,alimentele vor fi
insuficient zdrobite ceea ce va duce frecvent la imbolnaviri gastrointestinale
si la o slabire a rezistentei organismului.
In fonatie(actul vorbirii),cavitatea bucala este
angajata fundamental,sprijinind alcatuirea sunetelor.Astfel,pronuntia
cuvintelor necesita anumite miscari ale limbii,buzelor,cerului gurii si dintilor.Lipsa
unui singur dinte din zona anterioara a gurii,cauzeaza adevarate dificultati
fonetice.
Functia
fizionomica(estetica) este legata si ea de integritatea aparatului
dento-maxilar.Absenta unui dinte sau a unui grup de dinti,in urma extractiilor,va
declansa aparitia de spatii libere,deplasari
verticale sau orizontale ale dintilor invecinati dintilor extrasi,fapt
care va avea efecte fizionomice vizibile.
Evolutia remarcabila a
medicinei dentare actuale permite prin
tehnologiile performante utilizate,aplicarea cu o mare rata de succes a unor
metode terapeutice avansate care sa restabileasca functiile pierdute ale
sistemului dento-maxilar.
Controalele
periodice la cabinetul de medicina
dentara,prezentarea la medic in timp util,odata cu aparitia primelor simptome neplacute,duc la evitarea
riscurilor si a complicatiilor
generale(digestive,cardiace,renale,articulare)cauzate de neglijarea
imbolnavirilor dentare.
Dincolo de aspectele
medicale semnalate,merita sa zabovim cateva clipe asupra dintilor si a
gurii,cautand la desavarsitul lor rost duhovnicesc.Parintele Arsenie Papacioc
spunea:,,De ce a creat Dumnezeu cap(si gura),creier,inima si degetul asta
mic?Le-a creat ca sa fie intr-o mare unitate,fiecare cu functia lui
indispensabila.Asa suntem si noi cu ceilalati.Nu suntem rupti de ei."
Parte fascinanta a
trupului zidit de Dumnezeu,gura se configureaza ca primul organ care ia contact
direct si tangibil cu Trupul ,,Celui care S-a dat pe Sine a fi mancat si
baut".Se cuvine a o pastra curata pentru a-L putea primi pe Hristos in noi
cu toata curatia sufleteasca si trupeasca.
Despre Constantin
Noica povesteste Nicolae Steinhardt ca,atunci cand era vizitat in singuratea sa
binefacatoare de la Paltinis,acesta,cu o mare simplitate, era pregatit in orice
timp sa se aseze la masa si sa faca din ospatul roadelor pamantului ,un prilej de a-si desfata comesenii vorbindu-le
si despre cele ale duhului.Iata,gura ca
organ al cuvantului,plin de viata si vigoare,stralucind ca un potir din care
curg cu putere, nestavilit,vorbe folositoare de suflet,dulce-impovarand inima
si mintea.
,,Caci din prisosul
inimii graieste gura"(Matei12,34).Gura,legata indisolubil de inima,exprima
cuviosenia si tresaltarile inimii,adancurile ei.Gura este cea care marturiseste
Adevarul,izvoraste binecuvantari,aduce cantari de lauda si
multumire,cinsteste,preamareste,cheama la virtute,insufleteste,sfatuieste si
indeamna,readuce la viata si inzdraveneste.
Uneori,insa,gura,,organ
al sfintelor rugaciuni si al cuvintelor"se preface in ,,organ a toata
vorba nebuneasca",graieste faradelegi,cuvinte rele si
neadevarate,ponegreste si defaima.
In Pilde(30,14)se
vorbeste de,,un neam al carui dinti sunt ca sabiile...ca sa manance pe cei
sarmani de pe pamant",reflectand pornirile oamenilor inspre rautate.
Dintii sunt
madularul care a muscat din fructul oprit,dar si strajerii in alb care apara
limba ascunsa dupa zidurile lor, impotriva pacatelor cu cuvantul.
Poetul Ioan Alexandru
vede in ,,Cantarea Cantarilor",acolo unde este infatisata frumusetea fara
egal a miresei,imaginea cea mai plina de lirism a chipului ei ,cu dintii albi
desavarsiti,, precum o turma de tunsori/Ce ies din adapatoare/Care toate au
gemeni/Si stearpa fara miel nu-i./Precum o coarda rosu inchisa buzele tale/Si
gura graiului tau fermecatoare".Pentru Ioan Alexandru,gura este,,ca un
boboc inrourat de trandafir,ca un potir in care salasluieste cuvantul,al carei
farmec si rost este incoronat de rostire,de grai".
Dintii,gura,zambetul,toate
acestea subliniaza pregnant trasaturile chipului. Costion Nicolescu descrie
chipul ca fiind,,catapeteasma a sufletului.Dincolo de el,se junghie pe altarul
inimii Cuvantul-Paine la flacara cuvintelor imnice.[...]Iesim in intampinarea
celuilalt in primul rand cu chipul.Ne daruim celuilalt (si)prin chip.De chip ne
indragostim la inceput.Chipul ne tine in aceasta stare suprema.Suntem toata
viata in cautarea unui chip,in cautarea chipului iubit[...].In cautarea
Chipului lui Hristos."
Bibliografie:
Dictionar de medicina-Larousse,Ed.Univers
Enciclopedic,Bucuresti,1998
***,articolul ,,Aspecte clinice privind localizarea si modul de
evolutie al leziunilor carioase simple",in Revista Romana de Medicina
Dentara,Nr.2,2008
David A.Mitchell,Laura Mitchell,Ghid clinic de stomatologie,Ed.BIC
ALL,Bucuresti,1999
Emilian Hutu,Edentatia
Totala,Ed.National,Bucuresti,2000
Pavel Chirila,Meditatie la Medicina Biblica,Asociatia Medicala
Crestina Christiana,Bucuresti,1992
Ioan Alexandru,Cantarea Cantarilor,Ed.Stiintifica si
Enciclopedica,Bucuresti,1997
Costion Nicolescu,Chipul ca o catapeteasma,Ed.
Sophia,Bucuresti,2009
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.