luni, 2 martie 2015

Revista Arthos nr.15

















                              Gura, organ innobilat al trupului omenesc

 articol semnat de dr. Mihaela Domuta

         Cand vorbim despre gura,invariabil ne gandim la una din semnificatiile ei ca instrument de manifestare, indeosebi,a veselei,a bucuriei si bunei dispozitii, si la cele care o definesc vizibil- dinti,zambet,suras.
         Unul dintre cele mai importante mijloace de comunicare umana il reprezinta zambetul.Fiind una dintre cele mai alese trasaturi ale fetei,intregind chipul unui om,zambetul are o influenta esentiala  din punct de vedere estetic si al reflectarii  anumitor stari sufletesti.Dincolo de mult clamata mentinere in societatea actuala a    tineretii vesnice si a frumusetii perpetue,necesitatea mentinerii unui zambet sanatos,se impune.Dintii ingrijiti lasa impresia reala de curatenie si sanatate.Cateva notiuni de anatomie dentara ar putea aduce o intelegere mai larga asupra modului  in care dintii pot influenta favorabil sau nu,calitatea vietii umane.
       Asadar,dintii,componente insemnate ale aparatului dento-maxilar,sunt organe mineralizate, implantate in oasele maxilare,indeplinind functii masticatorii ,fonetice si fizionomice.Structural,dintele este format din coroana si radacina,inervat de nervi si irigat de vase sangvine.Partea vizibila a dintelui,coroana,este acoperita de smalt sau email,de culoare alba-albastruie,care constituie tesutul cel mai dur al organismului.Sub smalt se afla un strat mai putin dur,dentina sau ivoriu,de culoare alba-galbuie.Radacina dentara are la exterior,de la gingie si pana la varf, un strat dur,albicios,numit cement.Sub cement se gaseste dentina,care se continua cu cea de la nivelul coroanei.In interiorul dintelui se gaseste un spatiu,format din camera pulpara si canalele radacinilor care contin pulpa dentara sau,, nervul dintelui"-un tesut moale,rosiatic,cu vase sangvine,filete nervoase,fibre si celule. Cementul este cel care asigura articularea cu osul maxilar,prin intermediul unor filamente fine care formeaza ligamentul de sustinere al dintelui sau parodontiul.Gingia inchide si protejeaza portiunea care adaposteste parodontiul in fata agresiunii bacteriilor.Toate aceste structuri compun o perfecta armonie morfologica si functionala, tulburarea ei declansand stari patologice ale intregului sistem dento-maxilar.
        Astfel,ca o consecinta a unui mod de viata agitat si stresant in zilele noastre,si a unei alimentatii ultrarafinate,prea bogata in dulciuri si fainoase, diferita de cea din trecut,caria dentara este cea mai frecventa suferinta a dintilor.Boala care ii distruge,evoluand de la periferie(smalt) spre centru(camera pulpara),prin complicatiile sale,caria poate afecta intregul organism.Cercetarile clinice au dovedit actiunea a trei factori cauzatori,si anume,1.placa dentara(o substanta puternic aderenta care se formeaza pe dinti din resturi alimentare,mucus salivar si bacterii);2.terenul(ereditatea,conformatia dintelui);3.alimentatia.Bacteriile placii dentare degradeaza dulciurile care ajung in gura,prolifereaza si secreta acizi care ataca dintii,decalcificand initial smaltul,apoi dentina si stimuland formarea unei cavitati.La inceput nedureroasa,caria progreseaza,marind cavitatea si permitand bacteriilor din saliva sa invadeze pulpa dentara,determinand inflamatia sau necroza acesteia.Netratata ,infectia din interiorul dintelui,poate afecta osul maxilar si tesuturile moi ,prin legatura care se formeaza la capatul radacinii intre canalul ei si spatiul din jur.Afectarea pulpei dentare se poate manifesta prin durere spontana,sensibilitate la rece si la cald,la contactul cu frigul si caldura,durere la muscatura,o ulceratie la nivelul gingiei prin care curge puroi,mobilitate anormala a unui dinte.Tratamentul precoce al dintilor cariati ramane o masura profilactica pentru prevenirea cariei dentare, alaturi de o igiena bucala atent efectuata.
    De asemenea,daca depunerile de placa dentara nu se vor indeparta printr-un periaj corect,ele se vor mineraliza si vor forma tartrul,supragingival si subgingival,cu efecte patologice.Bacteriile din placa favorizeaza inflamatia cronica a gingiei,care va sangera la periaj si care poate afecta atat parodontiul cat si oasele din jur,generand parodontopatii.Netratata,gingia se va retrage vizibil.Se vor forma asa-numitele pungi gingivale(parodontale) care se vor adanci tot mai mult,ducand la distrugerea parodontiului,micsorarea stabilitatii dintilor si chiar la pierderea lor.Indepartarea sistematica si minutioasa a placii bacteriene si mentinerea unei riguroase igiene locale sunt mijloace potrivite pentru prevenirea afectiunilor parodontale.
   Pierderea unuia sau a mai multor dinti,atrage dupa sine tulburari functionale masticatorii ,fonetice si fizionomice.
    In masticatie ,prin miscarile mandibulei si cu ajutorul dintilor care actioneaza precum lamele unei foarfeci,se realizeaza taierea,faramitarea si zdrobirea alimentelor,impregnarea lor cu saliva,iar prin miscarile limbii,formarea bolului alimentar cu influenta si asupra functiei deglutitiei.In urma extractiilor dentare,alimentele vor fi insuficient zdrobite ceea ce va duce frecvent la imbolnaviri gastrointestinale si la o slabire a rezistentei organismului.
     In fonatie(actul vorbirii),cavitatea bucala este angajata fundamental,sprijinind alcatuirea sunetelor.Astfel,pronuntia cuvintelor necesita anumite miscari ale limbii,buzelor,cerului gurii si dintilor.Lipsa unui singur dinte din zona anterioara a gurii,cauzeaza adevarate dificultati fonetice.
     Functia fizionomica(estetica) este legata si ea de integritatea aparatului dento-maxilar.Absenta unui dinte sau a unui grup de dinti,in urma extractiilor,va declansa aparitia de spatii libere,deplasari  verticale sau orizontale ale dintilor invecinati dintilor extrasi,fapt care va avea efecte fizionomice vizibile.
     Evolutia remarcabila a medicinei dentare actuale  permite prin tehnologiile performante utilizate,aplicarea cu o mare rata de succes a unor metode terapeutice avansate care sa restabileasca functiile pierdute ale sistemului dento-maxilar.
     Controalele periodice  la cabinetul de medicina dentara,prezentarea la medic in timp util,odata cu aparitia  primelor simptome neplacute,duc la evitarea riscurilor si a complicatiilor generale(digestive,cardiace,renale,articulare)cauzate de neglijarea imbolnavirilor dentare.
      Dincolo de aspectele medicale semnalate,merita sa zabovim cateva clipe asupra dintilor si a gurii,cautand la desavarsitul lor rost duhovnicesc.Parintele Arsenie Papacioc spunea:,,De ce a creat Dumnezeu cap(si gura),creier,inima si degetul asta mic?Le-a creat ca sa fie intr-o mare unitate,fiecare cu functia lui indispensabila.Asa suntem si noi cu ceilalati.Nu suntem rupti de ei."
      Parte fascinanta a trupului zidit de Dumnezeu,gura se configureaza ca primul organ care ia contact direct si tangibil cu Trupul ,,Celui care S-a dat pe Sine a fi mancat si baut".Se cuvine a o pastra curata pentru a-L putea primi pe Hristos in noi cu toata curatia sufleteasca si trupeasca.
       Despre Constantin Noica povesteste Nicolae Steinhardt ca,atunci cand era vizitat in singuratea sa binefacatoare de la Paltinis,acesta,cu o mare simplitate, era pregatit in orice timp sa se aseze la masa si sa faca din ospatul roadelor pamantului ,un  prilej de a-si desfata comesenii vorbindu-le si  despre cele ale duhului.Iata,gura ca organ al cuvantului,plin de viata si vigoare,stralucind ca un potir din care curg cu putere, nestavilit,vorbe folositoare de suflet,dulce-impovarand inima si mintea.
         ,,Caci din prisosul inimii graieste gura"(Matei12,34).Gura,legata indisolubil de inima,exprima cuviosenia si tresaltarile inimii,adancurile ei.Gura este cea care marturiseste Adevarul,izvoraste binecuvantari,aduce cantari de lauda si multumire,cinsteste,preamareste,cheama la virtute,insufleteste,sfatuieste si indeamna,readuce la viata si inzdraveneste.
     Uneori,insa,gura,,organ al sfintelor rugaciuni si al cuvintelor"se preface in ,,organ a toata vorba nebuneasca",graieste faradelegi,cuvinte rele si neadevarate,ponegreste si defaima.
      In Pilde(30,14)se vorbeste de,,un neam al carui dinti sunt ca sabiile...ca sa manance pe cei sarmani de pe pamant",reflectand pornirile oamenilor inspre rautate.
        Dintii sunt madularul care a muscat din fructul oprit,dar si strajerii in alb care apara limba ascunsa dupa zidurile lor, impotriva pacatelor cu cuvantul.
     Poetul Ioan Alexandru vede in ,,Cantarea Cantarilor",acolo unde este infatisata frumusetea fara egal a miresei,imaginea cea mai plina de lirism a chipului ei ,cu dintii albi desavarsiti,, precum o turma de tunsori/Ce ies din adapatoare/Care toate au gemeni/Si stearpa fara miel nu-i./Precum o coarda rosu inchisa buzele tale/Si gura graiului tau fermecatoare".Pentru Ioan Alexandru,gura este,,ca un boboc inrourat de trandafir,ca un potir in care salasluieste cuvantul,al carei farmec si rost este incoronat de rostire,de grai". 
      Dintii,gura,zambetul,toate acestea subliniaza pregnant trasaturile chipului. Costion Nicolescu descrie chipul ca fiind,,catapeteasma a sufletului.Dincolo de el,se junghie pe altarul inimii Cuvantul-Paine la flacara cuvintelor imnice.[...]Iesim in intampinarea celuilalt in primul rand cu chipul.Ne daruim celuilalt (si)prin chip.De chip ne indragostim la inceput.Chipul ne tine in aceasta stare suprema.Suntem toata viata in cautarea unui chip,in cautarea chipului iubit[...].In cautarea Chipului lui Hristos."
    

Bibliografie:

Dictionar de medicina-Larousse,Ed.Univers Enciclopedic,Bucuresti,1998
 
***,articolul ,,Aspecte clinice privind localizarea si modul de evolutie al leziunilor carioase simple",in Revista Romana de Medicina Dentara,Nr.2,2008
 
David A.Mitchell,Laura Mitchell,Ghid clinic de stomatologie,Ed.BIC ALL,Bucuresti,1999

 Emilian Hutu,Edentatia Totala,Ed.National,Bucuresti,2000

Pavel Chirila,Meditatie la Medicina Biblica,Asociatia Medicala Crestina Christiana,Bucuresti,1992

Ioan Alexandru,Cantarea Cantarilor,Ed.Stiintifica si Enciclopedica,Bucuresti,1997


Costion Nicolescu,Chipul ca o catapeteasma,Ed. Sophia,Bucuresti,2009

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.