,,Poveste de familie”/  Margareta Sterian

,,Înaintăm sigur spre o țintă înspăimântătoare, iar din fuga zilelor nu ne mai rămâne timp de îndreptat ceva. Nici n-am ști cum.”

,,În țesătură sunt și flori, sunt păsări și animale;  printre ele rătăcim, purtând în mână un văl ușor de șters lacrimile sau de făcut aripă de corabie, care să ne poarte acolo unde-cine știe?- ne-am întâlni visurile, dacă nu, le căutăm în vreo carte.”

,,Firul de iarbă care încolțește la picioarele mele are infinit mai mult curaj decât mine și mai multă înțelepciune: el nu lasă să i se fure ora lui.”

,,Soarele stă să apună, și această lume miniaturală se-nsuflețește, pregătindu-se de plecare, sub ultimele raze care incendiază ferestrele pline de mușcate, vitralii în care se răsfrâng cu strălucire.”

Margareta Sterian/ Castelul de apă