,,Instinctul veneraţiei se iveşte ciclic-dimineaţa şi seara. E firesc, pentru că de două ori pe zi, la răsărit şi la apus-oricît de zdrobiţi de muncă am fi, oricît de hipnotizaţi de rutina zilnică, -simţim impulsul natural(dacă suntem treji) să privim soarele la orizont şi să stăm o clipă cu buzele pecetluite. În timpul zilei sau al nopţii, suntem prea preocupaţi sau adormiţi- dar răsăritul e marea oră a plecării, iar apusul e sosirea finală." citat din W.N.P. Barbellion Jurnalul unui om dezamăgit, Humanitas, 2008.
Cît de exterior suntem tentaţi să privim sensul parabolei separării grîului de neghină. Poate, seara, înainte de a pune capul pe pernă, bătaia aripii îngerului crispează gîndurile, vorbele şi faptele zilei. Bilanţ...Simt secerişul aproape, ogoarele mele au strîns în ele atîta neghină... măcar să mulţumesc Cerului pentru ,,onoarea de a face parte din univers-un univers atît de mare, un cadru atât de măreţ. Nici moartea nu-mi poate smulge onoarea aceasta. Nimic nu poate schimba faptul că am trăit, că am fost eu, chiar dacă pentru atît de scurt timp"W.N.P. Barbellion. Onoarea pe care mi-o dă necontenit Dumnezeu.
frumoase gânduri... pline de învăţătură...
RăspundețiȘtergereÎmi cer iertare că nu fac referire la articolul postat şi cer permisiunea de a vă face o invitaţie la a vă expune părerea despre ce înseamnă prietenia şi ce este un prieten. Pentru o mai bună provocare, reamintesc ceea ce spunea Napoleon Bonaparte şi anume că ,,Nu există prieteni ci doar momente de prietenie..." Vă aştept cu mare drag aici, la Psalmdedor.
RăspundețiȘtergere"Se lasa Inserarea si fiecare va fi judecat dupa cat de mult a iubit..."
RăspundețiȘtergere"Se lasa Inserarea si fiecare va fi judecat dupa cat de mult a iubit..."
RăspundețiȘtergere