cerul
e o pasăre
în Dumnezeu(Daniel Turcea)

...........

...........
La Nea Makri/ foto Ilinca Negreanu

sâmbătă, 11 ianuarie 2014

Despre iubire



Toată viața noastră e un neîncetat șir de lecții primite, dacă suntem cu adevărat dispuși să învățăm. Poate, preoții, în general, predicând, au neșansa de a cădea în capcana de a fi mereu învățători. Dar ar trebui mereu să învățăm, unii de la alții. Fiecare clipă, fiecare gest, fiecare om venit spre noi poartă un semn, are un rost, o taină,  menite să ne ,,arate” cum să fim pe cale... 
Nimic nu e mai de valoare ca iubirea, iar  familia e cel mai minunat dar și rod al iubirii.Știu, pare așa de banal și patetic ce spun!...Dar și extrem de greu  de făptuit în viața asta a noastră, tot mai complicată. Orice familie,  presupune o jertfă și o con-lucrare, un respect dar și un grad de libertate acordat celuilalt. O micșorare a sinelui, uneori până la anularea lui supremă. Iar despre iubire s-a scris poate cel mai mult  mai ales în istoria literaturii universale. Însă Sf. Ap. Pavel arată cel mai bine prețiozitatea ei,  cum și cât ne condiționează înveșnicirea. De multe ori cunoaștem cum trebuie să făptuim binele, cum să iubim și să ne purtăm de cuviință. Făptuim, dar parcă rămâne ceva (încă) fără conținut.

Nu știu de ce dar îmi vine în minte o simplă, frumoasă și deosebită povestioară scrisă de Oscar Wilde, ,,Privighetoarea  și trandafirul”(pe internet am găsit-o aici) . E extrem de simplă și de frumoasă, dar sugestivă și mai ales de luat aminte, ca să nu  călcăm(motivat!...) în picioare iubirea...E așa de gingașă în simplitatea ei...Poate și pentru că îmi plac nespus privighetorile și aștept lumina proaspătă a primăverii.

,,Cu siguranță, Iubirea e ceva minunat! Mai prețioasă decât smaraldele și mai scumpă decât opalele. Toate perlele și nestematele lumii nu o pot cumpăra și nici nu se vinde la piață. Nu poate fi scoasă la mezat de către negustori și nici nu poate fi prețuită în aur.”


,,-Moartea e un preț destul de mare pentru o floare de trandafir! s-a întristat Privighetoarea. Iar Viața ne e dragă tuturor. E minunat să stai în pădure și să privești soarele în carul lui de foc și luna în caleașca ei de perle. E atât de dulce parfumul păducelului și al albăstrelelor care cresc în vale  și iarba neagră ce se pleacă  în bătaia vântului pe deal.  Totuși,  Iubirea e mai importantă decât Viața. Și ce e o inimă de pasăre, pe lângă o inimă de om?”  (Oscar Wilde)