Frumusețea particulelor de nisip văzută la microscop/ imagine luată de pe internet |
E tot mai greu să scrii și să folosești(nelinșat) responsabil cuvintele în spațiul public fie el și virtual. Căci, iată, virtualul devine mai tare decât realitatea concretă, subtilizând autenticitatea trăirilor într-un fals alert. Asta dacă vrei să mai fii și să rămâi om atent la/cu sinele lui(vezi mecanismul proiecției interioare emise în judecarea aproapelui sau departelui) și la nevoile concrete și reale ale celor din jur. Când vorbești de credință și Dumnezeu trebuie să crezi cu toată ființa, nu să faci pure emanații de cunoștințe. Dacă credința-ți și iubirea-ți nu-ți acoperă faptele și cuvintele bune, ele au un preț care se va cere plătit greu mai devreme sau mai târziu. Sfătoși și învățători din minte putem să fim fără limite. Am făcut greșeala aceasta de multe ori, mi-am văzut limita, am văzut-o și la alții cât e de urâtă și fandosită și, poate de aceea anul acesta am scris personal mai puțin aici.
Dar spațiul virtual-internetul în cea mai mare măsură e o mare amăgire și o falsă pistă de cunoaștere a lumii, a celorlați și mai ales, de autocunoaștere. Se sporovăiește părelnic despre toate și se răstălmăcește ucigaș ceea ce mai stă/rezistă vertical. Scandalul e faptul divers al zilelor.Totul e mânjit, judecat la repezeală(...oare de ce acest vertij?).
Zilele se rostogolesc spre un mare hău și spre o noapte a minții pavată cu spiritul critic ,,de suprafață”, spoit cu o logică precară, bolnavă și toxică. Mă uit la știri, la aticole, la comentarii. Amestecuri. Articolele unui distins domn erudit învecinate cu teme de can-can și sex cât mai explicat pe toate părțile. Printre rânduri, tot venin. Poate mai bine deghizat prin vorbe meșteșugite.Oricum ai lua-o într-un asemenea context, cuvintele iau forma lătratului și parcă devin onomatopee izvorâte dintr-o inimă rea și neagră în cerul gurii ei. Ne cuminecăm cu răutate, sălbăticie, ură și venin, cu sferturi de adevăruri mutilate de minciuni și speculații abjecte fără nicio regulă onestă de război/combatere, dacă tot se caută război. Ne otrăvim și agonizăm. Urâtă pâine! De ce? Cui folosește?
Nu spun că internetul și toată media sunt rele sută la sută, dar devin pe zi ce trece un instrument de mancurtizare a conștiințelor. E tot mai clar. Nu produc decât bezmeticeală mintală și manipulare emoțională.
Între timp, țările se înarmează și dau mai puțin ce trebuie să-i dea întăi lui Dumnezeu. Toleranța devine intoleranță și dictatură.
Zilele se rostogolesc spre un mare hău și spre o noapte a minții pavată cu spiritul critic ,,de suprafață”, spoit cu o logică precară, bolnavă și toxică. Mă uit la știri, la aticole, la comentarii. Amestecuri. Articolele unui distins domn erudit învecinate cu teme de can-can și sex cât mai explicat pe toate părțile. Printre rânduri, tot venin. Poate mai bine deghizat prin vorbe meșteșugite.Oricum ai lua-o într-un asemenea context, cuvintele iau forma lătratului și parcă devin onomatopee izvorâte dintr-o inimă rea și neagră în cerul gurii ei. Ne cuminecăm cu răutate, sălbăticie, ură și venin, cu sferturi de adevăruri mutilate de minciuni și speculații abjecte fără nicio regulă onestă de război/combatere, dacă tot se caută război. Ne otrăvim și agonizăm. Urâtă pâine! De ce? Cui folosește?
Nu spun că internetul și toată media sunt rele sută la sută, dar devin pe zi ce trece un instrument de mancurtizare a conștiințelor. E tot mai clar. Nu produc decât bezmeticeală mintală și manipulare emoțională.
Între timp, țările se înarmează și dau mai puțin ce trebuie să-i dea întăi lui Dumnezeu. Toleranța devine intoleranță și dictatură.
Ce poți să dorești și să urezi în aceste condiții pentru un nou an?
Multă cumpătare și dreaptă socoteală. Să ne rugăm mai mult unii pentru alții și cu suflete curățate să ne întoarcem fețele minții unii spre ceilalți. Apoi..., să vorbim. E singura soluție.
Lumea va trece cu toată moda ei ideologică ce se va învechi și se va înnoi ca o haină, iar noi, muritorii-toți creștini, necreștini, dat ne este vrem nu vrem să ne uscăm precum firele de iarbă.
Dumnezeu este și rămâne prezentul continuu din veac și până în veac. Iar mila Lui este din neam în neam, spre cei ce se tem de El și păzesc cuvintele Lui.
Harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatăl și împărtășirea Sfântului Duh să fie cu noi cu toți! Sus să avem inimile!
Cer iertare tuturor celor pe care i-am supărat, neglijat sau amărât și le multumesc tuturor celor care ne-au fost alături și aproape la bine și la greu.
La mulți ani cu sănătate, tărie, rezistență în dreaptă credință! Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Doamne, ajută!
KYRIE ELEISON ME |
Feliz 2016. Que en este año, que empieza, se cumplan todos nuestros deseos.
RăspundețiȘtergereUn saludo desde Salamanca.
Gracias! Un buen año con la paz para todas las personas!
RăspundețiȘtergereLa multi ani!
RăspundețiȘtergereUn an bun si plin de frumoase realizari va doresc, cu multa sanatate si prieteni dragi alături!
Bine te-am regăsit, Loredana! Asemenea îți doresc și eu, câte se pot cuprinde în cuvinte dar mai ales (și) cele ce rămân de necuprins!La mulți ani!
RăspundețiȘtergere