cerul
e o pasăre
în Dumnezeu(Daniel Turcea)

...........

...........

joi, 25 februarie 2016

Despre noua reformă a învătământului românesc

...... Articolul integral de Adrian Lemeni aici:

http://ziarullumina.ro/disolutia-memoriei-identitatii-ca-program-educational-109686.html



,,Experţii consemnează: „Lectura este o chestiune de opţiune personală. Fiecare elev alege să citească ce‑l interesează, ce‑l pasionează, ce răspunde structurii personalităţii sale… înţelegerea şi explicare unor texte, literare şi nonliterare, trebuie să fie preocuparea de bază a curriculei de la această disciplină. De asemenea, redactarea unor documente oficiale, cereri, CV‑uri, scrisori de intenţie, memorii de activitate şi multe altele. Toate acestea sunt infinit mai importante decât cunoaşterea unui număr impresionant de lucrări din istoria literaturii române”. Eliminarea limbii latine (o prezenţă care indică un anumit tip de identitate culturală şi istorică) contribuie la completarea unei abordări prin care se încearcă resetarea memoriei elevului (pentru a folosi un limbaj informatic, agreat de experţi).”




,,Mircea Platon arată că „...toată această combinație de pragmatism financiar și joc/distracție nu duce decât la consumerism civic. Un sistem de educaţie nu poate exista fără structură, fără disciplina pe care o antrenează nişte obiecte de studiu bine definite. Răciturile pedagogice - bucăţile de matematică în gelatină de silicon informatizat - şi ghiveciurile în care o istorie dezosată e tocată mărunt şi amestecată cu barabulele ideologice curente nu vor da naştere la cetăţeni responsabili, ci la sclavi dezorientaţi, învăţaţi să gândească în clişeele stăpânilor zilei. Digitalizarea curriculei nu va face decât să‑i arunce pe copii şi mai mult în direcţia noianului de informaţii şi de impulsuri care le macină capacitatea de concentrare şi le tocesc discernământul. Omul liber nu se naşte la capătul unui terminal de calculator. Şi nici nu se naşte ignorându‑şi istoria - literară, socială, culturală, politică, diplomatică, economică. Doar sclavii nu îşi cunosc istoria, oamenii liberi au rădăcini”.







De 25 de ani numai experimente se fac și costă și vor costa foarte mult omul și societatea. Dar actuala reformă școlară  întrece orice măsură, mai ales de umanitate. Oricum manualele actuale prezintă o răvășeală de informații care nu se pot  cristaliza într-un for personal de cunoaștere. Se pare că ghiveciul culturii generale e menit să se facă  un terci...
Să luăm, de pildă, propunerea unui tânăr deputat, aceea de a decide copilul de 14 ani dacă să opteze pentru ora religie sau nu. Întreb și eu, experții, ca mamă de adolescentă de 15 ani, ce structură clară și solidă de ,,personalitate” are un copil de 14 ani, ca să decidă el însuși ce vrea sau ce nu vrea să învețe,  sau ce îi este mai potrivit pentru viața lui viitoare. Cum poate el să se autocunoască la această vârstă? E culmea  absurdului. Este absolut cinic și traumatic să ceri unui copil să se maturizeze forțat prin clamarea deciziei lui personale,  când știm că acest proces de dezvoltare a caracterului și a personalității  necesită  arderea inerentă de etape consecutive, ,,pas cu pas”, într-un mod individual. Un suport amplu. Nu poți unui mugure să-i ceri înflorirea, polenizarea, rodirea în concomitență! Eventual îi dai lumină, căldură, vânt, apă, timp...Și nu tai ramura de arbore!!! Întrebați un copil de 14 ani ce opțiuni are în materie de scoală și lucrurile sunt foarte previzibile per ansamblu, în actualul peisaj școlar. Va dori pub, club, mall, party și alte distracții în loc de școală. Normal că nu va cere matematică, limba maternă, literatură, istorie, latină, religie. Pe moment! Dar mai târziu? Poate va regreta amarnic. Cine își asumă nefericirea aceasta? Nu toată lumea de mâine va avea inteligența  și înțelepciunea să-și rezolve angoasele  și răspunsurile la întrebările de-o viață precum Amos Oz, care a copilărit și a trăit  zeci de ani într-un chibuț.  Viața de chibuț  i-a lăsat majore sechele. Întrebări precum ,,Cine sunt eu?”,,Cine e mama?”, ,,...tata?”, ,,...bunicii?”, ,,Fiica mea?...””, ,,Soția mea?...”, sau ,,Cui aparțin?”,,De ce fac ce fac?,” ,,De ce trăiesc?”, rătăcind în neștire, demască atâtea și atâtea alte complexe psihice care se propagă în relațiile umane, amputaje sufletești și de conștiință teribile. Plus o viziune despre lume și viață sfertodoctă și săracă. Sunt multe de spus despre unidirecționalitatea aceasta de ,,specializare” timpurie, căci omul integru nu reprezintă doar profesia pentru care pare a fi clădit în termeni de eficiență și politică corectă. Dar,  se pare, fără nostalgii spirituale, că țeserea ,,omului nou” râvnit de învățământul în proiect este  ,,omul fără conștiință”,  ori maimuța informaticeană. Jungla instinctuală.


Artă rupestră 2005/ autor Banksy/preluare de pe internet
(un posibil sfârșit de civilizație)


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu