cerul
e o pasăre
în Dumnezeu(Daniel Turcea)

...........

...........
La Nea Makri/ foto Ilinca Negreanu

marți, 7 februarie 2012

Resemnarea Mitropoliei Clujului, azi, 7 februarie 2012



Comunicat de presă
07 feb. 2012


         Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei și Maramureșului întrunit în şedinţă de lucru, marţi, 7 februarie 2012, la reşedinţa mitropolitană din Cluj-Napoca a luat în discuţie intențiile eparhiilor Alba Iuliei şi Oradiei de a trece în jurisdicţia Mitropoliei cu sediul la Sibiu.
       În acest context, ierarhii Mitropoliei Clujului consideră îndreptăţită orice discuţie privitoare la reechilibrarea teritorială a celor două Mitropolii ardelene, care însă trebuie să pornească de la principiul enunţat de Sfântul Sinod, în noiembrie 2005, că aceste două structuri canonice sunt complementare şi nu concurente. O viitoare reorganizare a celor două Mitropolii trebuie să respecte principiul proximităţii, al omogenităţii teritoriale şi al echilibrului demografic al eparhiilor. 
       Un astfel de demers, asupra căruia numai Sfântul Sinod, potrivit prevederilor art. 114, lit. k din Statut, are autoritatea de a se pronunţa, nu trebuie să ilustreze doar sensibilităţile istoriei, ci, în primul rând, necesităţile prezentului.
        Având în vedere complexitatea confesională, istorică şi culturală a Transilvaniei, iniţiativa organizatorică trebuie să urmeze doar principiile pastorale şi de misiune ale Bisericii. Potrivit tradiţiei canonice a Ortodoxiei, structurile mitropolitane au un caracter de coordonare şi îndrumare a pastoraţiei şi misiunii într-o regiune, motiv pentru care reşedinţa mitropolitană trebuie să se afle la propriu în mijlocul teritoriului de jurisdicţie, comunicând nemijlocit cu eparhiile sufragane. Oricare altă construcţie mitropolitană, contrară acestui principiu al proximităţii, nu ar fi de folos misiunii Bisericii şi credincioşilor ei. 
           Astfel, opţiunea Arhiepiscopiei Alba Iuliei de a trece sub jurisdicţia Mitropoliei Ardealului ar crea posibilitatea consolidării unei structuri mitropolitane omogene geografic pentru Transilvania de sud, cu peste 2.000.000 de credincioși, care ar fi complementară şi în echilibru cu cea a Mitropoliei Clujului, Crişanei şi Maramureşului, cu peste 1.800.000 de credincioși.
         În acest sens, Sinodul Mitropolitan consideră propunerea Episcopiei Oradiei de a ieşi din jurisdicţia canonică a Mitropoliei Clujului nejustificată, nici sub aspect demografic, dar nici sub aspect geografic, ea nefiind limitrofă Mitropoliei Ardealului. Pusă în practică, o asemenea iniţiativă ar dezechilibra inutil raportul dintre cele două structuri mitropolitane din Transilvania şi, mai grav, ar anula principiul complementarităţii, al teritorialității și al proximității, enunţat deja de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi ar duce la crearea unui climat de nesiguranţă şi relativizare instituţională.

          

    Biroul de presă al Mitropoliei Clujului
 
Ziua solemnă  de 25 martie Buna Vestire 2005 


19 comentarii:

  1. Mare pacat ca au loc aceste meschine jocuri de culise care intineaza meoria vrednicului de pomenire IPS Bartolomeu. Sa ne rugam ca Bunul Dumnezeu sa le lumineze mintile ierarhilor.

    Catalin

    RăspundețiȘtergere
  2. Niciodată nu voi uita ceea ce am trăit în seara zilei de 24 martie 2005.Lumea s-a adunat în fața Catedralei clujene, seara, spre ora acelei vecernii cu totul speciale, și aștepta cu emoție să vină Maica Domnului de la Nicula ca să oblăduiască noua Mitropolie. Piața plină de oameni vibra de așteptare până când pe bulevardul Dorobanților, o mașină de armată flancată de soldați tineri, aducea cu toată cinstea cuvenită, într-o mișcare de alunecare lină printre oamenii opriți pe bulevard, împrejmuită de o bogată coroană de garoafe, icoana făcătoare de minuni, impunătoare, ca o prezență vie a Maicii Cerului pe pământ,sobră și caldă, ocrotitoare. Clopotele au început să bată îndelung,sunetul acela parcă deschidea cerurile.Preoți, ierarhi, monahi, oameni,toți, cu emoții și lacrimi nestăpânite,au simțit atunci un fior de frică, de cutremur și de bucurie în inimile lor. În aer, adierea Duhului Sfânt era aproape palpabilă, ca o mângâiere fină binecuvântând orașul. Mă uitam la oamenii din jurul meu și parcă toți aveau acea stare de ,,Ce bine ne este nouă aici, împreună!”
    Nicio clipă n-am simțit că Înaltul Bartolomeu își bifa o treaptă ierarhică ce ținea de o ambiție personală, câștigând în biografia sa titlul de mitropolit.Era mai degrabă un dar pe care l-a câștigat și-l dăruia acestui oraș centru universitar-cultural și pentru întreaga inimă transilvană. Iar noi, foarte mulți ,,adoptați” de acest oraș de care parcă nu ne-am mai putut desprinde după terminarea facultăților, simțeam o mândrie și o identitate spirituală dobândită prin această întemeiere și acest edificiu spiritual ridicat atunci de Înaltul Bartolomeu, meritat din plin și de mult timp de întreaga comunitate lărgită în această parte de țară, cu istoria ei zbuciumată.

    RăspundețiȘtergere
  3. Aveti dreptate, aceasta resemnare este cel mai trist lucru. Pe cat de cu ardoare a realizat Inaltul Bartolomeu aceasta lucrare, pe atat de fara curaj este fapta de azi.
    Ce frumos ati scris, ati re-transmis acel fior, care astazi ne spune cat de trecator poate fi un act de curaj si de dreptate... El ramane in inimile noastre, pline inca de nadejde!

    RăspundețiȘtergere
  4. Desi pentru mine e foarte clar ca Mitropolia Clujului a fost creata ca rezultat al unui indelung razboi al orgoliilor ce a avut loc intre IPS Bartolomeu vs IPS Laurentiu, nu inteleg de ce acum se pune la cale un nou episod al acestui conflict care erodeaza inutil imaginea bisericii.
    Dupa parerea mea e extrem de neimportant unde e situata capitala mitropolitana a Ardealului, e mult mai importanta imaginea bisericii care in mare masura e influentata de atituddinea si preocuparile ierarhilor. Daca tot s-a creat acesta mitropolie noua, care inafara de a ne gadila patriotismul local nu ne aduce nici un beneficiu, nu inteleg de ce acum trebuie sa se creeze din nou aceasta stare de tensiune care nu aduce nimanui nici un folos.

    Ma alatur voua in demersul de a ne ruga pentru luminarea cugetelor celor ce se afla in fruntea bisericii noastre,
    Vasile T.

    RăspundețiȘtergere
  5. Vasile T.:

    Pentru mine ,,orgoliile" celor doi ierarhi nu sunt atît de certe ca factor de bază. Fiecare a avut și are de apărat ceva.
    Dupa ,,părerea mea”, contează totuși proximitatea unui centru mitropolitan plasat oarecum la egală distanță de toate marginile mitropoliei, să nu fie mai aproape de unii și mai departe de alții. Iar de patriotism local, aici, pentru mine, nici pomeneala!Chiar cred ca nu prea ne invrednicim de multe,si meritam ce ni se intampla. Problema înființării unei noi mitropolii are rădăcini mult mai adânci și ,,sănătoase” decât patriotismul local sau puterea în lupta orgoliilor unor episcopi, iată, trecatori. Vicisitudinile istoriei locale din vechime, apoi din istoria recentă a Regimului Comunist au blocat o evolutie și o dezvoltare firească a Bisericii din punct de vedere administrativ dar si spiritual. Modelul este în Bizanț și păstrat/moștenit in Grecia de azi, aceea de episcopii la mărimea protopopiatelor noastre(adică sunt sute) și mitropolii la mărimea unui județ(adică zeci). Acest fapt ar duce la o mult mai vie relație între episcop și preot, implicit între credincioși, episcopi, mitropoliti și patriarh. Ar duce la observarea rapidă a alunecărilor periculoase venite din partea unor preoți și rezolvarea lor, încunoștințarea/ înștiințarea mai promptă a greutăților materiale sau duhovnicești din unele comunități creștine și rezolvarea lor. Ar duce la o emulație în rândul preoților și la o meritocratie dorită precum și la transparență în viețile duhovnicești comunitare, la curățarea de obiceiuri păgâne care subzistă în multe comunități parohiale cum e practicarea deschiderii pravilelor de către unii preoți sau practicarea și amestecul rugăciunilor în Biserică cu vrăjitoria. Ereziilor sau alunecărilor dubioase din predici. Episcopii ar fi mai aproape de oameni și obligați la transparentizarea lucrărilor lor.
    Cam asta văd eu în viitor...

    RăspundețiȘtergere
  6. Cautam sa aflu data la care va avea loc sedinta Sf. Sinod, si am nimerit aici...Neputandu-ma abtine, dupa ce am citit articolul comentariile si am rememorat evenimentele, am tras urmatoarele concluzii: actul savarsit in 2005 este o grava eroare care desi e imbracata in argumente de tot soiul are in esenta doar mandrie si nimic altceva. Argumentul situarii la centru e absolut pueril pentru secolul 21 si pentru organizarea administrativa a B.O.R. Daca la baza ar fi stat intentia de a fi aproape de credinciosi atunci ar fi fost de la inceput echilibrate cele doua Mitropolii. Apoi actul in sine de a-l lasa pe Ips Laurentiu la cateva zile dupa intronizare doar cu doua eparhii e clar unul de vandalism. Insasi denumirea Mitropoliei e una care contine multe indicii, e Mitropolia unor fractiuni, in frunte cu Clujul, nu a unui totunitar. Nici nu are importanta unde e „centrul” mitropolitan, putea fi si la Stana de Vale, importanta a fost, este si va fi unitatea, e cel mai sfant lucru pomenit si la Sf. Slujbe, de care atarna tot ceea ce tine de viata duhovniceasca. Daca nu s-a reusit alegerea Ips Andrei la Sibiu, daca in final nu s-a ajuns la un acord privitor la orasul care va gazdui sediul mitropolitan sau mai bine zis mutarea lui la Cluj, lucrurile trebuiau lasate asa, in grija lui Dumnezeu. Actul fortat savarsit in 2005 e o rana care nu se va vindeca niciodata in constiinta transilvanenilor, nici timpul nu o va vindeca, oamenii simpli si nu numai nu vor intelege incapatanarea de a-L scoate pe Dumnezeu din ecuatie. Actul este varf de lance pentru toate substraturile antinationaliste, pentru toate impresiile Clujului de „Bucuresti” al Ardealului (cu toate mizeriile continute in ideea de Bucuresti). Intamplator inainte de a citi si a interveni aici, am ascultat „Tu Ardeal”...totusi soarele rasare in Bucuresti! E dureros si genocidic sa afirmi, cum auzi adesea colindand Ardealul (cuvant de provenienta ungureasca), ca era mai bine sa avem capitala la Viena, ca cei de pe malul Dambovitei ne-au adus cu 100 ani in urma, etc. Cata nesabuinta! Cata batjocorire a sangelui varsat de batalioanele romane care au trecut Carpatii! Inca o data se demonstreaza lipsa de autoadministrare a celor eliberati cu pret de sange. Pacat ca n-a reusit, desi a incercat, Regele Ferdinand sa introduca administratie romaneasca din Regat si in Transilvania (adevarata denumire de origine romaneasca si va invit pe toti sa o folositi). Analizati singuri cate erori grave se savarsesc in Transilvania fudula, printre ele poate cea mai mare este aceasta a sfasierii Mitropoliei, apoi ascensiunea si dominatia ungurilor (cel putin in zona centrala), etc...Se adevereste proverbul: „E periculos sa dai puterea unui popor obisnuit sa fie sclav”. Actul savarsit la Cluj e unul in care lipseste orice principiu spiritual, pur si simplu Dumnezeu lipseste din ecuatie. Poporul transilvan, slab administrat de Bucuresti, isi pune singur streangul de gat, poate pentru ca asa au fost obisnuiti?...

    RăspundețiȘtergere
  7. Părinte Ionut Rancea:

    Eu nu vreau să polemmizez cu dumneata.Nici nu sunt in masura să pun verdicte.
    Nu-mi plac părerile pline de certitudini atât radicale în judecată mai ales venite din partea unui preot tânăr. Cuvintele, sunt pietre aruncate. Mă înfior să văd cât de aspru puteți judeca, și exagerați aici în legătură cu desprinderile Ardealului, cu Capitala la Viena pe care o invocă nu știu cine etc. etc.si Mitropolia Clujului, sau cu Înaltul Bartolomeu(un nimeni mândru, nu?), pe care le faceți în micul excurs. Unitatea românilor nu stă în centralizarea autoritară ci în îngăduință.Ca în familie, Părinte. Vă înțeleg și atașamentul față de Sibiu, doar sunteți acolo format ca teolog.Stiu problemele dvs. de la Deva și cele care le-ați avut în Maramureș, va inteleg intr-o anumita privinta, dar, ,,la ce streang de gît” vă referiți? Ce batjocoresc, eu, păcatele mele, Părinte?Si-apoi, chiar se va redresa ,,geografic” situația.

    RăspundețiȘtergere
  8. Nu va faceti nici un fel de griji, nu este vorba de dvs. ci de anumite atitudini „revolutionare” care predomina in Transilvania. Am incercat in putine cuvinte sa ating mai multe planuri si poate le-am amestecat, facand textul de neinteles, desi exista o conexiune intre ele. Apoi, nu am pomenit nimic de Ips Bartolomeu. Nu este doar dumnealui vinovat de ceea ce s-a intamplat, chiar si Sibiul e vinovat de scindare. Ar fi o grava eroare sa punem pe seama dumnealui nefericitul eveniment. E adevarat ca Ips Bartolomeu este un intelectual de talie nationala, insa poate nu a fost un bun administrator, de aceea a avut nevoie de doi episcopi vicari. Ips Laurentiu in schimb este un bun administrator, de ce a existat atata inversunare fata de dumnealui, pentru ca era nevoie de o conducere cu mare talie intelectuala? Principiu fariseic...Sa induci in eroare un intreg popor prin infiintarea unei mitropolii fara prea multa justificare e un act riscant de siguranta a integritatii nationale, cel putin in constiinta neamului. Avea dreptate Pr. prof. Picu Ocoleanu, era suficient ca in parohii sa fie numiti preoti cu seminar (dar seminarul facut asa...ca pe vremuri), inflatia de facultati si de absolventi este un semiesec. Ideea e ca un episcop sau un preot este doar un administrator al sfintelor taine si a averii bisericesti, nu e neaparat nevoie sa fie intelectual de talie, si nici un intelectual de talie nu trebuie sa faca parte neaparat din cler. Nu fac nici o aluzie si chiar consider ca insasi ideea de a discuta de preotii pravilari, de clerici care „nu-si fac treaba”, de ierarhie in general e din nou o grava eroare care n-are nimic de-a face cu traditia bizantina in gloria ei, poate doar cu defectele ramase in ceea ce ne place sa numim spirit balcanic. Ierarhia este oglinda poporului, exista preoti pravilari pentru ca oamenii sunt adanc afundati in cutume si ritualuri stravechi ciudate pentru traditia crestina. Oricum e riscant sa vorbim orice legat de ierarhie si daca observati in comentariul anterior m-am abtinut sa numesc persoane, mai ales clericale. Eu am adaugat un comentariu cu caracter general care n-are de-a face nici cu faptul ca am studiat la Sibiu (eu nu tin partea Sibiului, am vorbit de Transilvania in general si de spiritul regionalist), nici cu experienta din Maramures ca preot misionar (tristul Maramures care astazi se mai regaseste doar in Ips Iustinian - un sfant) si nici cu experienta din Hunedoara - toate formative pentru varsta mea frageda in nici un caz problematice. Nu sunt nici incisiv, pur si simplu asa sunt, iar daca as fi vorbit in loc sa scriu ati fi inteles ca sunt calm si detasat, in fond nu sunt probleme care sa ma vizeze personal sau sa-mi puna in pericol mantuirea. Pur si simplu sunt uimit cum se incearca evitarea evidentei: scindarea administrativa este un rezultat al orgoliilor si in mod normal nu ar trebui sa afecteze viata spirituala insa in constiinta slaba a majoritatii este un act cel putin grav si iremediabil, chiar daca s-ar reveni la forma initiala.

    RăspundețiȘtergere
  9. Îmi cer scuze Părinte, nu știu exact din ce motive comentariile dvs. îmi intră doar pe adresa de mail așa că mă văd nevoită să le reproduc în forma aceasta.

    Show Details FROM:Ionut Rancea TO:corinamarianegreanu@yahoo.com Message flagged Friday, February 10, 2012 11:02 PM
    Ionut Rancea a introdus un nou comentariu privind postarea dvs. "Resemnarea Mitropoliei Clujului, azi, 7 februarie ...":

    Nu va faceti nici un fel de griji, nu este vorba de dvs. ci de anumite atitudini „revolutionare” care predomina in Transilvania. Am incercat in putine cuvinte sa ating mai multe planuri si poate le-am amestecat, facand textul de neinteles, desi exista o conexiune intre ele. Apoi, nu am pomenit nimic de Ips Bartolomeu. Nu este doar dumnealui vinovat de ceea ce s-a intamplat, chiar si Sibiul e vinovat de scindare. Ar fi o grava eroare sa punem pe seama dumnealui nefericitul eveniment. E adevarat ca Ips Bartolomeu este un intelectual de talie nationala, insa poate nu a fost un bun administrator, de aceea a avut nevoie de doi episcopi vicari. Ips Laurentiu in schimb este un bun administrator, de ce a existat atata inversunare fata de dumnealui, pentru ca era nevoie de o conducere cu mare talie intelectuala? Principiu fariseic...Sa induci in eroare un intreg popor prin infiintarea unei mitropolii fara prea multa justificare e un act riscant de siguranta a integritatii nationale, cel putin in constiinta neamului. Avea dreptate Pr. prof. Picu Ocoleanu, era suficient ca in parohii sa fie numiti preoti cu seminar (dar seminarul facut asa...ca pe vremuri), inflatia de facultati si de absolventi este un semiesec. Ideea e ca un episcop sau un preot este doar un administrator al sfintelor taine si a averii bisericesti, nu e neaparat nevoie sa fie intelectual de talie, si nici un intelectual de talie nu trebuie sa faca parte neaparat din cler. Nu fac nici o aluzie si chiar consider ca insasi ideea de a discuta de preotii pravilari, de clerici care „nu-si fac treaba”, de ierarhie in general e din nou o grava eroare care n-are nimic de-a face cu traditia bizantina in gloria ei, poate doar cu defectele ramase in ceea ce ne place sa numim spirit balcanic. Ierarhia este oglinda poporului, exista preoti pravilari pentru ca oamenii sunt adanc afundati in cutume si ritualuri stravechi ciudate pentru traditia crestina. Oricum e riscant sa vorbim orice legat de ierarhie si daca observati in comentariul anterior m-am abtinut sa numesc persoane, mai ales clericale. Eu am adaugat un comentariu cu caracter general care n-are de-a face nici cu faptul ca am studiat la Sibiu (eu nu tin partea Sibiului, am vorbit de Transilvania in general si de spiritul regionalist), nici cu experienta din Maramures ca preot misionar (tristul Maramures care astazi se mai regaseste doar in Ips Iustinian - un sfant) si nici cu experienta din Hunedoara - toate formative pentru varsta mea frageda in nici un caz problematice. Nu sunt nici incisiv, pur si simplu asa sunt, iar daca as fi vorbit in loc sa scriu ati fi inteles ca sunt calm si detasat, in fond nu sunt probleme care sa ma vizeze personal sau sa-mi puna in pericol mantuirea. Pur si simplu sunt uimit cum se incearca evitarea evidentei: scindarea administrativa este un rezultat al orgoliilor si in mod normal nu ar trebui sa afecteze viata spirituala insa in constiinta slaba a majoritatii este un act cel putin grav si iremediabil, chiar daca s-ar reveni la forma initiala.

    RăspundețiȘtergere
  10. Este părerea dvs. pe care nu o împărtășesc absolut deloc, cu toată părerea de rău.


    Dar, am nădejde că așa cum prin neînțelegerea, despărțirea și cearta dintre Apostolii Barnaba și Pavel Dumnezeu a putut lucra înțelepțește, peste patimile omenești, astfel că s-au creștinat atât Siria și Cilicia cât și Cipru. Tot așa în ceea ce privește cele două mitropolii ale Ardealului, Dumnezeu poate lucra cu înțelepțire peste oțiozitățile și vanitățile omenești, spre o mai bună sporire și folos creștinesc.
    ,,Iar Pavel şi Barnaba petreceau în Antiohia, învăţând şi binevestind, împreună cu mulţi alţii, cuvântul Domnului.
    Şi după câteva zile, Pavel a zis către Barnaba: Întorcându-ne, să cercetăm cum se află fraţii noştri în toate cetăţile în care am vestit cuvântul Domnului.
    Barnaba voia să ia împreună cu ei şi pe Ioan cel numit Marcu;
    Dar Pavel cerea să nu-l ia pe acesta cu ei, fiindcă se despărţise de ei din Pamfilia şi nu venise alături de ei la lucrul la care fuseseră trimişi.
    Deci s-a iscat neînţelegere între ei, încât s-au despărţit unul de altul, şi Barnaba, luând pe Marcu, a plecat cu corabia în Cipru;
    Iar Pavel, alegând pe Sila, a plecat, fiind încredinţat de către fraţi harului Domnului.
    Şi străbătea Siria şi Cilicia, întărind Bisericile.”
    (Faptele Apostolilor 15, 35-41)

    RăspundețiȘtergere
  11. Foarte frumoasa trimiterea de mai inainte la textul biblic cu neintelegerea dintre Pavel si Barnaba, chiar daca in contextul de fata nu are relevanta de 100%. Acesta povestire insa nu este nici pe departe o justificare pentru dezbinari sau partide in Biserica, dimpotriva ea ne face sa intelegem ca Dumnezeu ne-a lasat o anumita libertate in a ne alege echipa cu care sa lucram, astfel incat noi sa putem oferi randamentul maxim. De fapt noi putem observa ca in continuare Dumnezeu s-a folosit de ambele echipe pentru lucrarea Lui, nu a fost cearta, nu au ramas rani sau resentimente, ci doar s-a creat o alta directie de slujire. Sub obladuirea acestui inteles ar trebui salutata si noua remodelare a mitropoliilor, ca un act al proniei, atunci la ce bun atatea comentarii. Toate cele bune (dvs., parintelui si Ilincai si familiei ASCOR) si iertati erorile!

    RăspundețiȘtergere
  12. Iertati-mă si pe mine!
    Asemenea vă doresc și eu întregii dvs. familii și mulțumesc încă odată pentru știți dvs ce.
    Cu gînduri bune,
    C.N.

    RăspundețiȘtergere
  13. Imi permit sa semnalez o inadvertenta in cele spuse de Corina si anume ca mitropolia Clujului era planuita de mult si ca nasterea ei nu ar fi fost declansata de vendeta personala intre IPS Bartolomeu si IPS Laurentiu. Daca ar fi asa cum zice Corina demersurile ar fi inceput inca din timpul vietii IPS Antonie cu care IPS Bartolomeu era in relatii foarte bune. Dar nici vorba de asa ceva, totul a inceput exact in clipa in care in fruntea Ardealului ortodox a fost numit IPS Laurentiu. Sintem oameni in toata firea si nu putem sa nu observam ca din pacate nu prea exista membri in cadrul Sf Sinod despre care sa se poata spune cu mana pe inima ca 'in acesta nu este umbra de viclesug'. Cuibariti in confortul unei existente de-a dreptul faraonice acesti prelati au uitat demult pentru ce sint acolo. Scapati de grijile traiului de zi cu zi in loc sa-si vada de cele ce tin de 'fisa postului' nu fac altceva decat sa se certe ca niste copii pe gramada cu jucarii. Ca medic am avut ocazia (din pacate nu pot spune ca si privilegiul) sa-l cunosc indeaproape pe IPS Bartolomeu si va pot spune ca vanitatea si ranchiuna sa erau de-a dreptul proverbiale. Mare pacat caci a facut multe lucruri bune si avea multe calitati. Ma tot intrebam cum se poate ca un om atat de instruit si cult (nu atat in valoare absoluta cat la modul comparativ in raport cu omologii sai) poate sa ajunga in halul in care sa nu-si dea seama cat de urit ii sta unui ierarh sa uite cu totul de una din cele mai de capatai virtuti ortodoxe: smerenia. Sa facem doar o simpla comparatie intre IPS Bartolomeu si IPS Vasile din acesasta perspectiva. Trebuie sa fii chior sa nu observi diferenta. Fiecare om are harul sau dar totusi asa cum IPS Vasile poate fi oricand un exemplu luminos de smerenie si dreapta socotinta nu inteleg de ce altii nu pot fi la fel ca dansul.
    Ma iertati daca v-am smintit cumva dar asta e ceea ce vad eu. Doamne ajuta!

    Vasile T.

    RăspundețiȘtergere
  14. Draga Vasile T.
    Chiar nu am timp sa dezvolt un raspuns la descrierea contextului istoric de la Saguna si mi-e tare urat acest subiectu. Mi-a ajuns. Dar cititi și ce spune teologul Radu Preda într-un proaspăt interviu:

    ,,De ce atâta luptă pentru a aparţine de o mitropolie sau alta? Cât de relevant este acest fapt pentru o eparhie?
    Nu pot răspunde decât referindu-mă la situaţia concretă a Ortodoxiei din Transilvania. Ei bine, foarte pe scurt şi cât mai simplu spus, recunoaşterea existenţei unui al doilea centru mitropolitan, la Cluj, reprezintă, oricât de exagerat ar suna pentru unii, luarea în sfârşit a geografiei în posesie. Faptul că românii ardeleni au avut voie să îşi stabilească centrul bisericesc la Sibiu, Şaguna dorindu-l totuşi la Cluj!, era o concesie dictată de condiţiile istorice ale vremii. Acum, la aproape un secol de la Unire, a pune pe harta eclezială un centru complementar, Clujul, este, cum spunem, un gest de asumare a evoluţiei de după 1918. Nu este vorba despre patriotism local, majoritatea clujenilor care contează nefiind, la rigoare, născuţi aici, încă o dovadă a capacităţii de coagulare a acestui oraş. Între Cluj şi Sibiu nu trebuie să existe un război al orgoliilor. Ar fi inutil şi caraghios. În esenţă, faptul de a avea două mitropolii în Transilvania, echilibrate din punct de vedere teritorial, este un plus, iar nu un minus.”

    RăspundețiȘtergere
  15. Am uitat sa trec sursa interviului unde il puteti citi integral:
    http://ziuadecj.realitatea.net/cultura/radu-preda-sunt-impostura-obraznicia-si-coruptia-noile-virtuti-ale-conducatorilor-nostri-bisericesti--84206.html

    Nu m-ati smitit cu nimic. Doamne ajuta!

    RăspundețiȘtergere
  16. E f. simplu ca să nu vorbim doar despre idei ce ne trec prin cap... asa... din ce vedem noi personal să tragem concluzii. Sa luam un manual de Istorie Bisericeasca Româneasca și să studiem situația Bisericii din Ardeal.Recunosc că o fac din pasiune și nu sunt teolog la bază. Citez din Pr. Prof. Ioan Rămureanu:
    ,,Biserica Ortodoxă din Transilvania a depins până la 1701 de Biserica Țării Românești, când mitropolia Transilvaniei cu sediul la Alba Iulia a fost desființată de Curtea habsburgică din Viena, în urma înființării Bisericii române unite cu Roma. Între 1701 și 1761, românii ortodocși din Transilvania au rămas fără conducători bisericești. În urma unor numeroase proteste și intervenții Curtea din Viena a permis între 1761 și 1796 unui număr de patru episcopi sârbi, aflați în jurisdicția mitropoliei sârbe de la Karloviț, să păstorească peste românii ortodocși din T., având reședința la Sibiu. Apoi datorită catolicismului asupritor, Curtea de la Viena a lăsat scaunul episcopal al Sibiului vacant 15 ani(1796-1810).
    Abia în 1810, românii ortodocși din T. au putut să-și aleagă un episcop român în persoana lui Vasile Moga(1810-1845)cu sediul la Sibiu.Din decembrie 1829, după numeroase plângeri și intervenții, a fost ales la Arad primul episcop român. La 6 iulie 1865, s-a aprobat înființarea episcopiei ortodoxe române a Carașsebeșului, ca episcopie sufragană a mitropoliei ortodoxe a Transilvaniei.

    RăspundețiȘtergere
  17. De acord in parte cu cele spuse de Radu Preda si anume ca e absolut irelevant unde e asezata capitala ortodoxiei din Ardeal. Nu pot fi insa de acord cu dvs care sustineti ca acest demers era necesar si ca era planuit demult. Nici vorba, a fost rezultatul unui razboi personal al orgoliilor nicidecum o proiectie a Duhului sfant asa cum ziceti dvs. Acest razboi care a avut ca si prima consecinta scindarea Ardealului ortodox a adus si importante prejudicii de imagine bisericii noastre. Intr-adevar subiectul este foarte neplacut, iar acest aspect ar trebui sa fie inteles in primul rand de catre preainaltii protagonisti ai acestor telenovele.

    Vasile T.

    RăspundețiȘtergere
  18. continuare:
    Marele mitropolit Andrei Șaguna(1848-1873) a reușit după eforturi îndelungate, să reînființeze, la 24 dec. 1864, fosta mitropolie a Transilvaniei, acum cu reședința la Sibiu, pe care a scos-o de sub jurisdicția mitropoliei sârbe de Karloviț, declarând-o Biserică autonomă. Mitropolia ortodoxă a Transilvaniei cu cele două episcopii sufragane: Arad și Carașsebeș va continua să funcționeze până la 23 aprilie 1919, când va intra în componența B.O.R.”

    Cred că nu e necesar să mai dezbat rațiunea conform căreia Curtea de la Viena, cu toată sila, a îngăduit/tolerat ortodocșilor transilvăneni doar la extremele imperiului să aibă mitropolie.

    RăspundețiȘtergere