cerul
e o pasăre
în Dumnezeu(Daniel Turcea)

...........

...........
La Nea Makri/ foto Ilinca Negreanu

marți, 22 noiembrie 2011

O scurtă punctare și impresii despre vizita Părintelui Gabriel Bunge la Cluj Napoca


Grație Părintelui Mihai Meseșan-un prieten adevărat al comunității Bisericii Misionare a Studenților din Cluj Napoca- am avut privilegiul, datorită îndelungilor sale intermedieri, să-l avem oaspete la începutul lunii noiembrie(1-5 noi. a.c.) pe binecunoscutul Părinte ieroschimonah și teolog elvețian Gabriel Bunge. Au fost zile în care am trăit momente prețioase, de o bucurie intensă, o emoție rară pe care numai autoritatea necontestată a unui părinte duhovnicesc precum și a unui rafinat teolog, o poate da atunci când se întâmplă să ai șansa(din ce în ce mai rară în zilele noastre) întâlnirii directe cu el. Biserica Studențească din Cluj Napoca îi datorează mult acestui Părinte, care, în urmă cu câțiva ani, într-unul din momentele critice ale construirii locașului de cult, necunoscîndu-ne personal ci numai prin intermediul Pr. Mihai Meseșan, a donat o suma de bani pentru construcția bisericii. Îl considerăm unul dintre ctitorii importanți ai acestei biserici dedicate tinerilor.

Iată, deci, am avut ocazia binecuvântată de a ne vedea ,,față către față”, și, mai mult decât atât, să ne împărtășim puțin din/cu bogata sa experiență duhovnicească de viață și cunoaștere teologică aprofundată.

S-a programat o seară duhovnicească cu tema generică ,,Cele șapte păcate capitale și remediul lor în contextul actual” care a avut loc miercuri 2 noiembrie a.c. în Aula Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor(F.S.E.G.A.) din Cluj Napoca. Sală a fost arhiplină, cu un public divers, avid să întâlnească o mare personalitate creștin-ortodoxă și mai ales să cunoască un părinte duhovnic de o noblețe spirituală aparte, impregnată de rafinamentul culturii patristice autentice. Au fost prezenți în sală Părintele prof. univ. decan al Facultății de Teologie Ortodoxă Ioan Chirilă, preoți ortodocși, unele personalități distinse ale orașului, membri altor confesiuni și biserici creștine, studenți, etc. care au beneficiat din plin de un spațiu deschis al dialogului, au pus întrebări directe la care Pr. Bunge a avut bunăvoința și aplecarea să răspundă timp de două ore și jumătate.

Programul Părintelui G. Bunge în integralitatea lui a fost unul de ,,foc” în cele cinci zile cît a durat popasul său la Cluj Napoca. În primul rînd au avut loc întîlniri în care a fost întîmpinat cu bucurie, deschidere și aleasă considerație de către Înalt Prea Sfințitul Arhiepiscop al Clujului, Mitropolit al Albei Crișanei și Maramureșului Andrei Andreicut, cu Prea Sfințitul Vasile Someșanul, precum și cu conducerea Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj Napoca. Apoi, a vizitat mănăstirile de monahi de la Nicula(jud. Cluj) și Lupsa(jud. Alba), unde au avut loc întâlniri cu obștile acestor mănăstiri cărora Părintele le-a ținut un cuvânt de folos duhovnicesc. O altă vizită a fost la Biserica Parohiei ortodoxe din satul Deuș (jud. Cluj). A acordat interviuri la Radio Renașterea iar joi seara(3 noi.), a participat la slujba Vecerniei de la Biserica Studenților unde a ținut un cuvânt de învățătură despre rugăciune, adresat comunității creștine studențești clujene din Campusul universitar B. P. Hasdeu.

Cu adâncă plecăciune, mulțumim din toată inima Părintelui Gabriel Bunge pentru osteneala, pogorământul și dragostea pe care le-a făcut părăsindu-și isihia schitului său din pustia Occidentului, pentru a adăsta puțin în mijlocul unei comunități de tineri din inima Transilvaniei. Cu nădejdea unei grabnice revederi, îi cerem cu smerenie, să ne poarte în rugăciunile sale.

Corina Negreanu


Inedit din timpul serii duhovnicești

În continuare, cîteva impresii personale despre prezența Părintelui Gabriel Bunge la Cluj Napoca:

,,Am aşteptat cu nerăbdare întâlnirea cu Părintele Gabriel Bunge, fără să ştiu precis de ce anume. Poate fiindcă numele său era direct legat de anii de studenţie, când am luat contact prima oară cu câteva din cărţile sale editate în limba română. Cu siguranţă, nerăbdarea era direct legată şi de recenta sa convertire la ortodoxie. Recunosc, am o afecţiune aparte faţă de convertiţi şi Părintele Gabriel se anunţa a nu fi unul oarecare. Ştiam că era un om de mare cultură teologică, un călugăr în sensul etimologic al cuvântului. Aveam şi aşteptări legate de experienţa sa îndelungă în ale duhovniciei, aşa că îmi doream să fie provocat şi să ofere soluţii punctuale, verificate şi garantate problemelor noastre concrete, uşor de asociat celor şapte (opt) „gânduri ale răutăţii”.

Spre surprinderea mea, discuţia a debutat cu întrebări legate de schisma dintre Biserica Ortodoxă şi cea Catolică şi apoi s-a ramificat, parcă mult mai mult decât o îngăduia tema serii. Curând, am avut atâta odihnă sufletească ascultând răspunsurile bine fundamentate teologic şi nepătimaş rostite, încât am simţit, fără exagerare că aş fi putut să ascult, chiar până dimineaţă, ceea ce avea de zis, fără să mai conteze ce era întrebat, deşi ziua aceea fusese pentru mine epuizantă. M-a emoţionat mult mărturia Părintelui cu privire la îmbrăţişarea Ortodoxiei, făcută fără patimă şi fără a blama imperfecţiunile identificate în catolicism, foarte asemănătoare cu a altui nume sonor al ortodoxiei contemporane, Părintele Placide Deseille. Mai mult decât acestă evaluare lipsită de tendenţiozitate şi părtinire, am preţuit modul plin de discernământ în care Părintele Ieroschimonah Gabriel Bunge a reuşit să asimileze, să îşi asume şi să proclame ceea ce a găsit bun şi adevărat atât în Ortodoxia cu care acum se identifică, dar şi în catolicismul în care s-a format şi pe care nu îl reneagă cu suficienţa celui ajuns la înţelegerea superioară şi clară a lucrurilor, ci doar îi semnalează derapajele, delimitându-se de ele cu fineţea şi cu smerenia unui teolog de înaltă clasă. Cosmina Tămaș –profesoară de religie, traducător



"În rugăciune noi căutam chipul lui Dumnezeu", ne-a spus Părintele Gabriel. Aș vrea să rămân cu acest cuvînt.Ni l-a spus pe un ton familiar, părintesc, un călugăr venit de la mii de kilometri depărtare. Era să scriu că e venit dintr-o lume, diferită de a noastră, de parcă Pr. Gabriel ar fi din acea lume care îl înconjoară... Din fericire, nu este din lume și tocmai de aceea am venit atâția să-l vedem și să-l ascultăm.

Aș vrea să mai rămân cu felul de a fi al Părintelui (așa cum l-am văzut eu): prudent, calm, cald, deschis și profund.”Adriana Buiga, conferențiar Fac. de Matematica și Informatică- UBB



"Ca pasionat cercetător al creștinismului răsăritean, ceea ce mi-a rămas din întâlnirea cu Pr. Gabriel Bunge a fost senzația puternică că "tradiția" nu e doar un conținut de credință ci o prezență personală. Realitatea transmiterii spirituale impune cu adevărat și indică faptul că lumea nu e "închisă" în ea însăși, în "epoci". În acest sens îndemnul Pr. Gabriel Bunge de a nu trăi Ortodoxia ca pe o ideologie, e cu adevărat semnificativ și te pune pe gânduri. Faptul că "tradiția" e o prezență personală nu implică, cred, nostalgia unei autorități infailibile ce oferă iluzorii certitudini ci, mai degrabă, deschide spațiul dialogului viu și al întrebărilor despre care știi că într-un fel sau altul își vor primi răspunsul "față către față". Felul în care Pr. Gabriel Bunge s-a ocupat o viață întreagă de viața și opera lui Evagrie Ponticul e evocator în acest sens. Mi-au rămas în minte cîteva dintre temele conferinței: paternitatea spirituală și rolul ucenicului, importanța gesturilor în rugăciune, necesitatea practicii și a experienței. Pr. Gabriel Bunge vorbește despre realitatea eficace a unui creștinism personal și întrupat, cu adevărat practic iar nu pragmatic, deschis către chipul celuilalt...Am plecat cu gândul că interlocutorul există întotdeauna chiar dacă "ideologia" parcă ne șopteste ca sîntem de fapt singuri sau doar ,,între noi”..." Simion Pop, antropolog




,,Întâlnirea cu Părintele Bunge îmi apare învăluită într-o soi de solemnitate, dar o solemnitate caldă, umbrită de duhul blândeţii. Intrând în sala de conferinţă ne-a căutat puţin cu privirea pe toţi, căci eram foarte mulţi. Acele clipe mă duc cu gândul la un cuvânt al Părintelui Arsenie Papacioc spus unui om politic din vremea noastră, ce îl căutase pentru povăţuire: „Mă bucur că s-au întâlnit inimile noastre astăzi”.

Părintele a răspuns cu multă răbdare tuturor nedumeririlor legate de decizia sa de a trece la Ortodoxie sau celor ce implicau aspecte liturgice în Bisericile Ortodoxă şi Catolică. Dar el ştia că esenţială era problema trăirii credinţei.Ana Maria Neag, studentă Fac.de Litere UBB




,,Ce aş putea să spun despre venirea Părintelui Gabriel? Nu pot decât să mărturisesc bucuria şi pacea pe care am trăit-o din prima clipă când l-am văzut. Rar se întâmplă să întâlneşti un om care să răspândească atâta linişte şi lumină. Mi-au rămas în minte aceste cuvinte pe care le-a zis Părintele Gabriel vorbind despre sfinţi: „... sunt toţi făcuţi din acelaşi aluat. Atât cei din veacul al IV-lea de la naşterea lui Hristos, cât şi cei din veacul de acum -, nu se osebesc prin nimic”. Şi privindu-l am priceput că aşa este cu adevărat şi că, fără să vrea, fără să-şi dea seama, vorbea chiar despre sine însuşi. Este destul să-l cunoşti pe Părintele Gabriel pentru ca să rămâi cu bucuria de a-i fi văzut pe acei Stareţi bine plăcuţi lui Dumnezeu, care au vieţuit în vechime.

Mă tem că nu i-ar place deloc să audă aceste cuvinte despre sine, pentru că n-ar lepăda nici măcar pentru o clipă de pe umerii sufletului său haina smereniei. Poate că aceste cuvinte i s-ar părea măgulitoare şi linguşitoare. Însă nu fac decât să dau mărturie despre ceea ce mi-a rămas în suflet în urma întâlnirii cu blândeţea luminosului său chip.

Un lucru care m-a uimit a fost faptul că, deşi făcea întru totul ascultare de cei care-i erau „călăuze” (lucrul acestea s-a văzut de cum a intrat în sala cea întesata cu oameni, unde Părintele urma să-şi ţină cuvântul), totuşi puterea unei libertăţi nestăvilite străbătea din fiecare gest al său, din felul de-a vorbi, din ţinuta trupului său smerit, din chipul său pecetluit cu-o linişte nestrămutată, din întreaga sa fiinţă. Dar mai ales acel duh al libertăţii se vădea prin felul în care răspundea la întrebări.

Venirea Părintelui Gabriel la Biserica din Haşdeu a fost iarăşi o binecuvântare. Cred că acel cuvânt scurt şi foarte simplu, pe care ni l-a spus despre rugăciune, s-a făcut mai lucrător în minţile şi inimile noastre, decât dacă ne-ar fi pus dinainte o multime de cuvinte, dintre care ne-am fi tot gândit mai apoi ce să alegem. Acel cuvânt despre întâlnirea cu Dumnezeu faţă către faţă în rugăciune, lăsând la o parte orice mijlocitor, a fost şi rămâne foarte preţios pentru cei care însetează după rugăciunea cea curată.

În încheiere vreau să-i trimit Părintelui Gabriel toată căldura şi mulţumirea săracului meu suflet, rugându-l să se roage pentru noi ca pentru fiii săi duhovniceşti, pentru că l-am îndrăgit cu adevărat ca pe un Părinte. Olga Bersan, masterand Artă Fotografică



,,Discursul Pr. Bunge mi-a redeschis gustul pentru exercițiul cotidian și constant al discernământului spiritual.Cătălin Bogdan, jurnalist



,,Mărturisesc că nu mă aşteptam să cunosc un om cu un suflet atât de mare şi de bun. Când l-am întâlnit prima oară, a durat mai bine de o oră până să-i spună cineva Părintelui cine sunt eu. Erau cu toţii, preoţi, oameni mari, se cunoşteau, aveau despre ce să vorbească - ce să caute un tânăr printe ei? Părintele Bunge, cu o atenţie deosebită şi cu o smerenie cum rar întâlneşti, parcă mă cunoştea deja. Îmi arunca, din când în când, câte o privire caldă, aproape că mă aşteptam să mă atingă uşor pe umăr când trecea pe lângă mine. Când, până la urmă, i s-a spus cum mă cheamă ce caut eu pe acolo, Părintele, gingas, a exclamat: Atunci să sărbătorim! Am simţit ceva din blândeţea cu care a fost acceptat fiul risipitor de către Tatăl său. În numele tinerilor studenţi ortodocşi clujeni, îi mulţumesc Părintelui pentru că a venit pînă la noi şi ne-a bucurat atât de mult.”Cătălin Bucevschi, student Fac. de Teologie Ortodoxă UBB-președinte ASCOR Cluj(Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români –Filiala Cluj Napoca)



Materialul de mai sus este destinat publicației ,,Bollettino Parrocchiale”- Comunita Ortodossa della Svizzera Italiana.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu