Blogul Corinei Negreanu

luni, 5 aprilie 2010

Foto: Olga Bersan-ÎNVIEREA DOMNULUI 2010

Un comentariu:

Ecaterina8 aprilie 2010 la 14:55
Am avut harul ca in Noaptea de Inviere sa petrec intr-un cadru asemanator celui din imagini... la Biserica Studentilor din Arad...
Am spus pentru prima data cu toata inima: Adevarat a inviat! pentru ca mi s-a spus pentru prima data cu toata inima: Hristos a inviat!
Cred ca asa arata Biserica primara...
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri

Adăugați un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

demonul

,,Vulgar și seducător, fariseu și pungaș, ipocrit și cinic în același timp, respingător dar nu mai puțin fascinant, el este fără îndoială creatura cea mai poetică din lume. El este frumos în ochii naivilor, care cred că răul trebuie să fie întotdeauna urât; și este de o urâțenie irezistibil de atrăgătoare în ochii celor dezabuzați sau rafinați. Pe scurt, el nu este niciodată acolo unde credeați că-l veți găsi. El imită, caricaturizând-o, acțiunea Duhului Sfânt, mereu ambiguu pentru îndoiala noastră și deconcertant pentru rațiunea noastră.”,,Partea diavolului” Denis de Rougemont.

,,...theologike, numită la Origen și vedere mistică, desemnează și ea nu știința modernă a spiritului cu acest nume, ci o cunoaștere-vedere vie a misterului Sfintei Treimi, a vieții intratrinitare a celor Trei Persoane. De aceea, ,,teolog” nu este specialistul în chestiuni teologice, ci numai acela care, ca și Ioan, se reazemă de pieptul lui Hristos și e înzestrat cu acele vederi în care persoana finită a omului întâlnește Persoana Dumnezeului veșnic.”

(Pr. G. Bunge, ,,Evagrie Ponticul”, Deisis, p.99)

Mărturie

Iubiți teologi,

,,Vreau să vă mărturisesc o ,,întîmplare”, dacă întîmplare se poate numi, din ce am trăit în anii de recluziune la Aiud.

Nu pentru patetismul ,,trăirii”, ci pentru adevărul ei.

Prin 1950, la Aiud, regimul se înăsprise considerabil și sub aspect alimentar. Un an de zile tot aportul se reducea la 1/2 de cartof într-o apă călduță.

După un an toți eram la pămînt.

Și se întîmpla ca cei care-și pierdeau credința, datorită unor cauze greu de intuit, într-o lună mureau.

Atunci mi-am dat seama de ce înseamnă puterea credinței.”

Aurel Cioran, Sibiu, 11 nov. 1994

Blogul Corinei Negreanu

luni, 5 aprilie 2010

Un comentariu:

..........

Le mulțumesc cu precădere persoanelor interesate de acest blog:

Totalul afișărilor de pagină