joi, 21 ianuarie 2010

Marcel Munteanu (1958-2006) , o stilistică de mare rafinament pictural

,,Totu-i adîncă hodină
Întuneric, lumină
Floare şi carte"
(Rainer Maria Rilke)



Viţă de vie II
ulei/pînză; 63x131 cm;
semnat stînga lateral, pe muchie, cu roşu
,,Munteanu", nedatat

,,Apropiindu-se cu smerenie de lumea materială şi spirituală a satului arhaic românesc, artistul a descoperit un filon spiritual autentic, încărcat de temeinice aluzii culturale, de înţelesuri perene şi de simboluri validate de adînci straturi de cultură şi civilizaţie, care îi animă şi îi individualizează întreaga creaţie, conferindu-i o subtilă coerenţă interioară."*


Cămaşă cu sînzîiene
ulei /pînză, 100x50 cm;
semnat stînga jos cu alb ,,Munteanu," nedatat
col. Simona Creţu, Cluj Napoca


Cămaşă cu rădăcini II
ulei /pînză, 100x50 cm;
nesemnat, nedatat
col. Dan Dunca, Cluj Napoca

Cămăşile
,,Mai întîi pictate(împodobite cu florile cîmpurilor şi avînd uneori şi rădăcini adînc înfipte într-un pămînt fertil, prietenos) iar mai apoi ,,înflorite" cu splendide colaje de broderie ţărănească(...) Cu mînecile lor larg deschise, ca într-o invocare a crucii ocrotitoare, simbol arhetipal predilect al artistului, Cămăşile vor prinde, pe nesimţite aripi..."**





Căpiţă II,
tehnică mixtă:lemn, ulei pe pînză;
195x127x9 cm, semnat lateral, pe muchie, cu gri ,,Munteanu", nedatat

,,Asemeni ţăranului român, care, în faţa naturii lucrurilor care îl înconjoară, păstrează un respect aproape religios, sau cel puţin o stare de acomodare cordială, artistul nu are o atitudine de potrivnicie, de siluire a spiritului obiectelor pe care le pune în operă(în integralitatea lor sau ca fragmente recuperate) ci o atitudine creatoare activă, în limitele celor permise de natura lucrurilor şi de spiritul de dreaptă măsură, de respect al bunei rînduieli care guvernează întreg universul satului românesc arhaic."***


Cartea naturii III
tehnică mixtă: polistiren, piele, pînză pictată;
69x83x12 cm, nesemnat, nedatat

Cărţile lui Marcel Munteanu sunt artefacte create de un disigner înţelept, dublat de un poet sensibil, care împinge constrăngerile pragmatice impuse de obiect pînă la limitele poetice ale utopiei. Artistul utilizează cu îndrăzneală un singur semn major: obiectul carte, care, asemeni oricărei embleme concentrată şi esenţializată, conţine şi formă şi expresie şi stare şi urmă. El ne propune un exerciţiu fascinant de poezie plastică, pe care îl slujeşte cu meticulozitatea şi cu credinţa că săvîrşeşte un important ritual integrator: o experienţă de tipul experimentului postmodern(cufundarea ,,fiinţială" în motiv este posmodernă) pe care o dezvoltă ca pe o înaltă probă de virtuozitate."****




*,**,***,****Dr. Livia Drăgoi cercetător ştiinţific I, director al Muzeului de Artă Cluj Napoca autorul catalogului:RETROSPECTIVĂ MARCEL MUNTEANU, album, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2007;
Imaginile lucrărilor selectate pe blog sunt reproduse din acelaşi catalog.


Din expoziţiile marcante ale maestrului Marcel Munteanu: Elogiu vegetalului, Portretul unui deal 1989, Obiect 1993 Cămăşi pentru Meşterul Manole şi Cămăşi pentru Horea 1993, Foc Gregorian 1999, Aripi 1998, Semiramide 2004, ultima neterminată Cărţile 2006;

11 comentarii:

  1. Pentru că obişnuim împreună cu fetiţa mea Ilinca după Liturghia de duminica să mergem din cînd în cînd la Muzeul de Artă la diverse expoziţii, înaintea Crăciunului lui 2007(nici nu fusesem atentă la afişul de la intrare) am văzut prima expoziţie completă a acestui artist. O minunăţie,o sărbătoare a desfătarii plastice, un regal.O reculegere. Nu mă mai puteam dezlipi de acolo.O sensibilitate aparte,maniera picturii, starea transmisă, nobleţea simplităţii motivelor, fraternitatea umilă faţă de obiectele zugrăvite, firul de iarbă pictat,senzaţia tactilă a detaliului, senzaţia olfactivă creată-mirosul de fîn, de floare de tei, de salcie, toate acestea mă făceau să am revelaţia unei imagini iconice a naturii. Cămăşile devenite cruci discrete sau epitrahiluri(juguri hristice) aveau atîta încărcătură. Niciodată nu mai văzusem un cîmp cu bănuţei sau muşetel aşa cum am văzut la Marcel Munteanu. Acolo era pictată icoana lucrurilor.M-am bucurat că şi fetiţei mele i-au plăcut. Aşa că voiam să fac tot posibilul să cumpăr o lucrare. Am întrebat la faţa locului despre o posibilă vînzare dar, şocant, am aflat că era o expoziţie retrospectivă, pictorul decedase în urmă cu un an, la vîrsta de 48 de ani, iar tablourile aparţieau familiei sau diverşilor colecţionari.Pentru mine este şi rămîne unul dintre pictorii mei preferaţi ai Clujului.

    RăspundețiȘtergere
  2. Pe buna dreptate! Multumesc pentru impartasirea experientei traite atunci si pentru darul facut noua. Dumnezeu sa-l odihneasca pe artist, care a inteles taina frumusetii lumii si a creatiei si s-a impartasit de ea, bucurandu-se!

    RăspundețiȘtergere
  3. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  4. Dumnezeu să-l odihnească şi să-l bucure de vederea şi împărtăşirea frumuseţii veşnice,netrecătoare!

    RăspundețiȘtergere
  5. Cat de frumos! N-am mai vazut asa ceva! Icoana lucrurilor... minunat spus...

    RăspundețiȘtergere
  6. Ecaterina,

    iertare, îţi scrisesem un raspuns pe larg insă comentariul nu mi s-a procesat, l-am pierdut în eter, iar acum sunt incapabilă să-l refac integral.
    Am îndrăznit să numesc în felul acesta- icoana lucrurilor(cu riscul conştientizat de a fi interpretat aproape ca erezie)pentru că am regăsit în arta onestă a acestui maestru o treaptă de cunoaştere, un fragmentarium din gîndirea maximiană(acel logoi-i lucrurilor), accentul pus pe indistructibila legătură a a omului cu natura(da, materia, chiar şi acel pămînt din care suntem luaţi şi în care ne întoarcem) cu întregul univers creat urcînd toate spre Dumnezeu.
    Maxim Mărturisitorul spunea ,,Lumea este una. Căci lumea spirituală în totalitatea ei se manifestă în totalitatea lumii sensibile, exprimată mistic prin imagini simbolice pentru cei care au ochi pentru a vedea. Şi lumea sensibilă întreagă este în mod tainic transparentă lumii spirituale întregi, simplificată şi unificată de esenţele spirituale."
    Arta lui Marcel Munteanu poate fi percepută cel puţin ca un manifest, ca o întoarcere din calea unei lumi aşa zis civilizate,progresiste, supratehnologizate, abuzive însă cu întregul univers,ce îţi scrie pas cu pas propria sentinţă de condamnare la moarte.

    RăspundețiȘtergere
  7. off-topic, but ... -

    http://yafa.unblog.fr/2010/01/22/pagina-pentru-ioana/

    RăspundețiȘtergere
  8. BUDUSAN DORINA29 mai 2010 la 21:55

    A FOST SFARSIT SUFLETESTE CAND MAMAM LUI NEPRETUITA S-A RIDICAT LA CERURI SI PENTRU MEMORIA EI A PICTAT UN TABLOU CU MARELE EMINESCU IAR PORTRETUL MAMEI LUI ERA PRINS INTR-O LACRIMA A POETULUI...

    RăspundețiȘtergere
  9. Budușan Dorina,

    Vă mulțumesc pentru acest amănunt semnificativ din viața pictorului Marcel Munteanu care iată, s-a ,,convertit” în artă. Înțeleg că l-ați cunoscut. Vă mulțumesc încă odată.

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.