joi, 7 ianuarie 2010

Apa




Foto: Călin Nemeş



Un documentar ce merită neapărat văzut :

http://www.damaideparte.ro/index.php/documentar-apa/589/

9 comentarii:

  1. Calin Nemes... a fost doar unul, nu-i asa? Multumesc pentru poze.

    RăspundețiȘtergere
  2. Un documentar excelent. Cu multumiri ca l-ai postat, cristina de la sociologie

    RăspundețiȘtergere
  3. frumoase pozelel!
    la multi ani! sa ai un an bun si frumos!

    RăspundețiȘtergere
  4. astazi ti-am citit tot blogul. de la un capat la celalat si nu mi-a venit sa cred, desi mai zabovisem pana acum pe aici.
    esti una dintre cele mai frumoase, mai distinse si mai elegante femei ale Clujului.
    esti una dintre cele mai oneste persoane pe care le cunosc.
    esti o pictorita supertalentata.
    esti prima ardeleanca din mainile careia si in casa careia am mancat.
    esti ingerul meu pazitor fara de care nu stiu cum m-as fi descurcat in primul an de facultate.
    si eu abia azi mi-am dat seama ca te stiu. imi vine sa plang.
    iti doresc un an plin de momente frumoase tie si familiei tale.
    cu mult drag, Anca.

    RăspundețiȘtergere
  5. Dana,
    Călin Nemeş este prietenul meu, foarte talentat în foarte multe domenii, printre care şi cel artistic. Are un ,,ochi" cu, care priveşte lumea cum rar am mai întîlnit, iar aparatul foto îl trădează... E o persoană foarte discretă.Îmi spunea Călin, că ar fi fost trei persoane în Cluj cu nume identic. Tot el îmi mărturisea o întîmplare legată de sinuciderea actorului Călin Nemeş ca manifest, după o perioadă tulbure de la Revoluţia din 89(cînd acesta a văzut mizeria morală şi faptul că nu s-a schimbat nimic în România), l-a sunat părintele Teofil Părăian să-l întrebe dacă e bine.De fapt zvonul că, C. Nemeş s-a sinucis, ajunsese la urechile părintelui de la Sîmbăta, astfel că dînsul, tulburat şi îngrijorat, l-a sunat inopinant.Acela cercetător şi îndoit :,,eşti bine?". Şi s-a liniştit părintele, aflîndu-l în viaţă pe Călinul pe care îl cunoştea.

    RăspundețiȘtergere
  6. Cristina,
    mă bucur dacă ţi-a plăcut,în nădejdea de a preţui darul lui Dumnezeu atît de banal dar atît de important pentru viaţa pămîntească a omului. Iartă-mă că încă nu am ajuns să îţi scriu pe mail, şi să-ţi mulţumesc pentru minunatul dar primit de la tine. Greu mai ajung să răspund la mail-uri...M-am bucurat de poza cu familia ta, să aveţi parte de bucurii!

    RăspundețiȘtergere
  7. Loredana,
    Au trecut ceva ani de atunci, iar eu am îmbătrînit în rele.
    Oare tu,ce mai faci, văd în poză un prunc minunat...
    Cît despre blogul meu, e uşurel, nu am suficient timp pentru a mă ocupa analitic de subiecte.Oricum, a luat-o pe traiectoria vieţii noastre cea de toate zilele. Cum îmi spunea o bună prietenă, e mai degrabă unul de atitudine, de comunicare directă.
    Mulţumesc pentru aprecieri, nu mi le i-au la cap pentru că ştiu că vecinii-proximii mei s-ar putea să fie sigur de altă părere, şi-apoi, mai am o ,,armată" de oameni pe care îi supăr mereu şi sunt nemulţumiţi de mine...
    Asemeni, cu mult drag,
    C.N.

    RăspundețiȘtergere
  8. Multumesc pentru precizarile legate de nume. Eu l-am cunoscut pe Calin Nemes actorul, in vremea studentiei, si credeam ca de el este vorba...As spune mai multe pe tema asta, dar e un subiect pe marginea caruia penelul ingheata, cum ai spus tu in postarea de azi. De imbratisez de la marginea apei din pozele tale, cu dor de Cluj in suflet.

    RăspundețiȘtergere
  9. Draga Dana,
    oricînd eşti binevenită la Cluj.
    Te îmbrăţişez şi eu, aşa, peste Carpaţi.Mi-e tare dragă marea.Zile întregi nu m-aş sătura să o privesc...
    Călin Nemeş actorul merită o memorie vie.Eu nu l-am cunoscut.

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.