Când minciuna devine teorie ştiinţifică şi mai apoi ideologie

http://www.cotidianul.ro/din_lumea_necuvantatoarelor_gay-89090.html

Un articol amendabil, atunci când minciuna, fără scrupule, devine argument ştiinţific şi îmbracă aura de lumină a unei teorii savante. O mizerie.

... articolul citat, ilustrează perfect minciuna interesată a ideologizării "ştiinţei": dacă cuplurile "gay"de lebede fură ouăle celorlalte, de ce nu ar adoptă şi cuplurile gay umane copii? Chiar pare o imagine apocaliptică: delfinii, girafele, lebedele şi chiar balenele sunt de fapt gay...dacă în cazul oamenilor se poate vorbi de alegere (deşi se insistă pe teoriile "genetice"), la animale funcţionează instinctul...mergând până la capăt cu logica, ajungem la faptul că Dumnezeu a creat cel puţin o parte din lumea animală gay...fie studiile invocate falsifică adevărul, fie percepţia noastră ştiinţifică ,,clasică" asupra lumii animale (care numai teologică nu e) e amendabilă...

Aştept să văd, printre altele, cum savanţii cu argumente ştiinţifice ne vor demonstra cât de ne-firească şi ineficace e fidelitatea în cuplu la multe specii de vertebrate ...cînd ştiinţa se va întoarce de tot împotriva firii create.

Gânduri de vacanţă

Putem spune că ne aflăm în plină vară, vacanţa pentru cei mici a venit, sesiunea de vară pentru studenţi e pe sfârşite. Cum să nu te bucuri, mai ales când eşti copil sau tânăr, de acest anotimp?De vacanţă... De prieteni sau noi prietenii ce se leagă... Vara, e un anotimp parcă destinat camaraderiei sau împrietenirii, frumuseţii ce se naşte între oameni.

Dacă Ascor-ul Cluj Napoca are o realizare frumoasă şi cu un rezultat maxim evident în domeniul diverselor sale activităţi, acesta este realizarea taberelor de vară pentru copii.

Un grup de voluntari ,,ascorişti", se preocupă de bunul mers şi buna desfăşurare a acestor proiecte creştine, spre folosul (mai ales duhovnicesc) copiilor ce participă în tabere. Chiar şi al părinţilor.

Dacă în vara lui 2005, părintele Aris Metrakos din S.U.A. în parteneriat cu Mitropolia Clujului prin A.S.C.O.R filiala Cluj, venea să ne iniţieze în acest proiect, şi timid, s-a dat curs primei tabere creştin-ortodoxe pentru copii şi tineri până la vârsta majoratului, iată că azi putem vorbi de o adevărată extindere a proiectului, prin realizarea a trei tabere organizate peste vară, pe diferenţă de vârstă, în care copiii se simt minunat şi revin de fiecare dată cu interes deosebit. Cererea a fost atât de mare încât s-a ajuns la această formulă de extindere. Ba încă, nu mare ne-a fost mirarea ca, la opţiunea prudentă a părinţilor de a participa copiii dânşilor într-o tabără de vară mai ,,cuminte", deşi nepracticanţi religios, au fost iniţiaţi de către proprii lor copii, atunci când aceştia au revenit în familie, cu deprinderi de rugăciune înainte de masă, post, participat la slujbele bisericeşti, cateheze şi bune maniere creştine. Şi iacă-tă, vin la biserică duminica, sau când le este cu putinţă peste săptămână, împreună cu copiii lor. În modul acesta a dat roadă în unele familii, sămânţa binelui.

Nu pot să nu remarc căldura şi voluntariatul desăvârşit al lui Sorin Câlea, expreşedinte de Ascor, care ajută în continuare activitatea taberelor şi chiar a iniţiat anul trecut prima grădiniţă creştin-otodoxă din Cluj Napoca cu binecuvântarea Înaltului Mitropolit Bartolomeu, ca şi veleitatea şi pasiunea vocaţională pentru activităţi creştine destinate celor mici şi adolescenţilor de care dă dovadă Radu Copil, precum mulţi alţi tineri sufletişti fără de care nu s-ar fi putut pune pe picioare astfel de proiecte. Nădăjduiesc ca într-o bună zi, aceşti oameni virtuoşi, să dea curs deschiderii şi unei şcoli creştin-ortodoxe.

Deşi părintele Ciprian Negreanu nu a putut fi prezent decât în puţine rânduri, întotdeauna a existat un părinte, de obicei tânăr şi cu drag de copii, care să-i îndrume şi să le fie călăuză spirituală.

Eu însămi am participat în câteva din aceste tabere şi pot spune că au fost prilej de mare bucurie de fiecare dată şi am rămas cu amintiri deosebit de plăcute. M-am întors mult mai bogată sufleteşte, cu toate că iniţial, am fost mai sceptică în ceea ce priveşte rezultatul spiritual scontat acestui gen de activităţi. Dar mi-am spulberat orice îndoială. Iar Ilinca noastră, ce să mai spun, e tare dornică de animaţia taberei.

Programul lui Radu Copil(parcă şi numele îl predispune către vocaţia sa pentru cei mici), pentru această vară se găseşte la http://raducopil.ascorcluj.ro/tabere/

una dintre distracţiile curajoase

cu bunul nostru prieten, părintele Aris Metrakos, după o expediţie prin pădure

un program artistic pregătit pentru Prea Sfinţitul Vasile Someşanul,

la vizita Sa în tabără,moment mult aşteptat de copii

cum să nu râzi cu gura până la urechi la o scenetă cu subiect religios,

datorită creativitaţii artistice de care au dat dovadă micii actori...

Radu Copil şi Sorin Câlea, sufletul şi creierul taberelor...

din animaţia serii

momentul mult aşteptat, de final, al

oferirii diplomelor de merit

la plecarea Prea Sfinţitului Vasile

Despre Postul Sfinţilor

Icoana tuturor Sfinţilor

Dintre cele patru posturi ale anului bisericesc, două sunt închinate Mântuitorului(Postul cel Mare şi Postul dinaintea Naşterii Mântuitorului) , unul Maicii Domnului şi unul Sfinţilor. De obicei această perioadă de asceză o numim Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, dar denumirea nu cuprinde tot adevărul.

Este adevărat că acest Post se încheie cu un praznic închinat marilor apostoli, dar trebuie să ne aducem aminte că, de fapt, noi sărbătorim la aceast praznic pe toţi sfinţii, osârdia, osteneala şi mucenicia lor pentru Domnul Dumnezeu.

Chipul Tatălui ne-a fost descoperit şi l-am cunoscut prin Iisus Hristos. Chipul Fiului ne-a fost descoperit şi l-am cunoscut prin mărturia Duhului Sfânt şi prin lucrarea Lui prin Biserică în lume. Cum cunoaştem chipul Duhului Sfânt? Am văzut mai sus că, în fireasca Sa smerenie şi iubire, fiecare Persoană a Sfintei Treimi nu se mărturiseşte şi nu se descoperă pe Sine, ci dă mărturie despre celelalte Persoane, le descoperă pe acestea.

Despre Duhul Sfânt avem mărturia Tatălui prin profeţi, avem şi mărturia directă a Fiului prin cuvânt. Şi ştim că în gura a doi sau trei martori este tot adevărul. Cine este cel de-al treilea martor?

Sunt sfinţii. Ei dezvăluie chipul şi lucrarea Duhului Sfânt în istorie. Biserica a ştiut acest lucru şi de aceea, o mai lungă perioada de după Rusalii, este închinată într-un fel sau altul sfinţilor.

Aşa că avem primele două Duminici după Rusalii închinate: prima, tuturor sfinţilor, a doua tuturor sfinţilor români( sau acelora din a cărui neam faci parte). Este o perioadă de bucurie, de lumină, fără postire în prima săptămână după Pogorârea Duhului Sfânt, atât miercurea cât şi vinerea care simbolizează bucuria întâlnirii dintre Duhul Sfânt şi sufletul omenesc .

Lucrarea aceasta a sfinţeniei şi a sfinţilor nu este numai bucurie şi lumină, viaţa lor cuprinde şi osteneală, răbdare, asceză, mărturisire şi chiar martiriu. Pentru aceasta, vine şi vremea postului, care aduce aminte de osteneala tuturor sfinţilor mărturisitori, prin însăşi viaţa lor, ai lui Hristos. Aşa cum la Tainele Cununiei şi a Hirotoniei se cântă la început înconjurând Sfânta Masa, imnul de bucurie ,,Isaia dănţuieşte..." şi imediat se cântă imnul ,,Sfinţilor mucenici...", aşa putem compara această perioadă de după Rusalii.

De aceea e prea puţin să rezumăm rostul acestui Post doar la aducerea aminte de martiriul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, ci prin el se cinsteşte toată lucrarea şi osteneala tuturor sfinţilor.

După Praznicul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, a doua zi se prăznuieşte Soborul tuturor Sfinţilor Apostoli.

Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Lui!

pr. Ciprian Negreanu

icoana Soborului celor 12 Apostoli

Time

Un compozitor şi o mare balerină care îmi plac

În imagine: Anna Pavlova(1881-1931), marea balerină a Rusiei, dansând

în Lacul Lebedelor- Piotr Ilich Tchaikovsky

muzica: Brian Eno

Evenimentul familiei

Fetiţa noastră, Ilinca, a terminat clasa I.

Suntem fericiţi.

A venit vacanţa mult aşteptată!

Pogorârea Duhului Sfânt

Tuturor cititorilor acestui blog, celor interesaţi, celor ce poposesc pe aici, le doresc Sfinte Sărbători pline de binecuvântarea Duhului Sfânt! 

Sfântul Serafim de Sarov a reuşit să adune în câteva cuvinte toate năzuinţele şi aşteptările poporului creştinilor de-a lungul întregii istorii: ,,Scopul vieţii creştine este dobândirea Duhului Sfânt". Toată Evanghelia îndemnul şi învăţăturile ei se pot rezuma în aceste cuvinte.

Din Imnele Sfântului Simeon Noul Teolog:

,,Vino, lumină adevărată. Vino, viaţă veşnică. Vino, taină ascunsă. Vino, comoară fără nume. Vino, realitate inefabilă. Vino, persoană de neînţeles. Vino, fericire nesfârşită. Vino, lumină neînserată. Vino, alinare a tuturor celor ce aşteaptă mântuirea. Vino, deşteptare a celor adormiţi. Vino, înviere a morţilor. Vino, puternice care faci, refaci şi preschimbi totdeauna numai prin bunăvoinţa Ta. Vino, nevăzutule, Cel cu totul intangibil şi imperceptibil. Vino, Tu, Cela ce rămâi veşnic nemişcat şi în fiecare clipă în întregime, Te mişti şi vii la noi, cei adormiţi în iad, Tu, Cela ce eşti deasupra tuturor cerurilor. Vino, nume preaiubit şi pretutindenea chemat, dar a cărui fiinţă a o exprima sau a o cunoaşte ne este cu totul oprit. Vino, bucurie veşnică. Vino, cunună neveştejită. Vino, purpură a Marelui Împărat, Dumnezeul nostru. Vino, cingătoare cristalină şi înstelată a celor fericiţi. Vino, încălţăminte neajunsă. Vino, dreaptă cu adevărat cârmuitoare. Vino, Tu pe care L-a dorit şi Îl doreşte sufletu-mi întinat. Vino, Tu, Cel Unul la cel singur, căci Tu vezi că eu sunt singur. Vino, Tu, Cela ce m-ai despărţit de toate şi m-ai făcut însingurat în această lume. Vino, Tu, Cela ce Însuţi ai devenit dorire întru mine, care m-ai făcut să Te doresc pe Tine, Cel cu totul neajuns. Vino, suflare a mea şi viaţa mea. . Vino, mângâiere a amărâtului meu suflet. Vino, bucuria mea, slava mea, desfătarea mea cea fără de sfârşit".

Din nou despre TIFF(Transgression International Film Festival)

Zilele  festivale ale  filmului internaţional desfăşurate la Cluj Napoca se apropie de sfârşit.

 Domnul Catălin Bogdan, editorialist la cotidianul Nine O'Clock , prin bunăvoinţa sa mi-a încredinţat acest material. Iniţial mi s-a părut  scris de un condei prea caustic în ce priveşte  evenimentul cultural clujean aflat în derulare şi am ezitat puţin ca să-l redau aici. Însă cele relatate de dânsul reprezintă  crudul adevăr. Nu are rost şi sens să ,,cosmetizăm"  realitatea vieţii culturale clujene.

 TIFF a debutat acum 7 ani sub semnul transgresiunii. Dincolo de temerara optiune pentru un oras de provincie, intr-o tara a carei capitala nu organiza in domeniul filmului vreun festival international de marca, organizatorii sai au `profitat` de blajinatatea ardeleneasca pentru experimente cinematografice `fara limita` (titlul uneia din sectiuni, de altfel). Asa cum ironiza Andrei Serban, practicant el insusi, in teatru, al creativitatii transgresive, publicul clujean inca mai vine la spectacol in `frac`, situatie ideala pentru a fi socat, scandalizat, improscat cu `sange`. Dar daca la cunoscutul regizor e vorba mai ales de depasirea diverselor conventii teatrale, miza transgresiunii promovate de programele TIFF nu a fost doar una estetica. De-o maniera discreta si fara convulsii, mentalitati noi au prins intre timp drept de cetate in urbea candva conservatoare si etnocentrica, unde se castigau alegerile cu muzica populara si bisericile se inmulteau in ritm alert. Filmele neobisnuite si ireverentioase ale festivalului au devenit astfel unul din stindardele noii vocatii `europene` a orasului: sute de proiectii anuale (in rastimpul concentrat al celor 10 zile), dive in devenire si glorii apuse aterizate in oras, forfota cinefililor fugind de la o sala de spectacol la alta, fantasma party-urilor `transgresive` (cum altfel?), seful statului impartind ceremonios premii. Dincolo insa de exuberanta mondena prilejuita de festival, `meniul` servit, pentru gusturi diverse ce-i drept, e demn de un studiu antropologic sub semnul: `spune-mi ce filme vezi, ca sa-ti spun cine esti`. Desi e pe masura stridentelor ori banalitatii lumii contemporane, careia ii este o buna oglinda panoramica, nu se poate totusi nega o anumita apetenta a selectionerului artistic (in speta Mihai Chirilov) pentru tematici cu adevarat transgresive. De exemplu cea a sexualitatii. Clujenii au descoperit astfel nu doar savorile retro ale porno-ului francez de acum un secol, versiunea asiatica (marca Kim Ki-Duk) a sadomasochismului, porno-ul cu adolescenti din `Ken Park`, inefabila imbinare `british` de sex si muzica in `9 songs` (revistuta festivalului titra emfatic: `9 songs, 9 fucks`, spre deliciul discutabil al spectatorilor nu tocmai entuziasti), universul destructurant al actorilor de amatoriale porno (marca Lucas Moodysson), dar si universul gay. TIFF este de departe festivalul romanesc cu cele mai multe filme cu tematica (chiar secundara) gay. Pe langa timidele incercari ale unei obscure asociatii de profil, care proiecteaza anual, in cvasi-anonimat, o micro-serie de filmulete de gen (axate mai degraba pe problema discriminarii, tip `Philadelphia`) in tihnitul oras ardelean, TIFF-ul pompeaza in schimb zeci de pelicule care familiarizeaza publicul local cu moravuri din societati mai permisive. De la prostitutie (ca in `Madame Sata`, cu o nuantata plastica crepusculara pe masura metisajului brazilian) la delicatetea sentimentelor (marca rafinatului Wong Kar-wai), de la maestrii precum Patrice Chereau (`Son frere`, despre dezerotizarea trupului muribund) la sub-mediocrii (de exemplu Joao Pedro Rodrigues cu a sa `O fantasma`), de la comedie (`Azul oscuro casi nero` de Daniel Sanchez Arevalo) la drama (`The Yacoubian Building` al egipteanului Marwan Hamed), de la falsul documentar (`Les petits fils` de Ilan Duran Cohen) la tragedia `baroca` (`Le Pont des Arts`, unul din cele mai artistice filme din toate editiile de pana acum), homosexualitatea isi are locul ei de onoare la TIFF. Chiar si presedintele sau, Tudor Giurgiu, si-a prezentat aici, ca regizor, singurul sau lung-metraj de pana acum, `Legaturi bolnavicioase`, povestea autohtona a unui amor lesbian studentesc. Editia din acest an marcheaza insa o premiera. Obisnuitul spot al festivalului, care premerge toate vizionarile unei editii, traditional o parodie a unui film celebru, s-a inspirat de aceasta data din acelasi univers gay. `Brokeback Mountain`, mai degraba controversatul decat celebrul film al lui Ang Lee despre pasiunea homosexuala dintre doi cowboy, devine dincoace de Ocean pretextul pentru o tavaleala de ciobani mioritici, printre mioare si brazi. Din blana unui baci flegmatic sprijinit in toiagul sau iese `fericit` un altul, tovaras nu doar de pastorit. Si iata ca motivul pasunist al  romanasului milenar primeste un corectiv ireverentios. E insa greu de stabilit care e adevaratul obiect al deriziunii, filmul american sau mitul etnic. Asocierea de acest gen, pentru unii scandaloasa, intre imagistica nationala si simbolurile contestarii amorale e deja un `curent`, cu precadere printre plasticieni, patronat chiar de institutii dintre cele mai reprezentative, precum Institutul Cultural Roman. ICR e, de altfel prezenta in acest an drept in inima TIFF, directoarea filialei din New York, Corina Suteu, fiind membra in juriu. Este si rezultatul prezentei mai indelungi in lumea americana, prin intermediul unui proiect al institutiei, a directorului artistic Mihai Chirilov, care s-a intors de acolo si cu un alt membru al juriului de azi, Jim Stark. Dar surprizele nu se opresc la un spot sugubat. Organizatorii TIFF s-au gandit sa faca educatie cinematografica elevilor, copii si adolescenti. Si-au ales drept parteneri Inspectoratul Scolar Judetean, o institutie de-a dreptul avangardista. Dupa ce s-a gandit sa-i trimita la pret redus pe liceeni mai saraci in Bamboo, club de fite si de show-uri erotice, ISJ Cluj vrea sa-i duca la TIFF, unde o sectiune speciala ii asteapta cu bratele deschise. Probabil mai putin cinefili avizati, inspectorii au rasfoit cu graba entuziasmului lista propunerilor selectionerului Chirilov. Amorul lesbian are si variantele sale adolescentine (`My Summer of Love) si poposeste prin urmare in inedita oferta educativa a ISJ. Sexualitatea `pentru copii si tineri` are si un gen preferat; comedia `sensibila`. `Me and You and Everyone We Know`, de exemplu, are toate ingredientele pentru a face dezirabile comportamente altfel rapid incriminabile, doar cu `dulceata` umorului. Dezinhibati, disponibili, transgresivi, iata caracterele vizate de noua pedagogie marca TIFF. Au aparut insa si proiecte mai `cuminti`, cum ar fi noua sectiune `Figuri politice`, continuarea incercarilor de anul trecut de a aduce politicieni la un dialog cu spectatorii. Intrucat probabil Viorel Hrebenciuc nu se va deplasa la Cluj pentru a urmari `Il divo`(in regia lui Paolo Sorrentino), consacrat marelui sforar al politicii italiene a celei de-a doua jumatati a secolului trecut, Giulio Andreotti, locul marilor lideri il vor lua consilierii locali, de bunavointa financiara a carora deja depinde rotunjirea bugetului festivalului (aproape un milion de euro) sau politicieni `in retragere`, precum Mona Musca (careia Tudor Giurgiu ii datoreaza anii de directorat la TVR). Si cum e greu sa gasesti sponsori in vremuri de criza, Bechtel a obtinut sa-si faca reclama la cei putini km de autostrada realizati printr-o proiectie in regim drive-in. Cat despre `culoarea` autohtona, aceasta nu va fi doar una autopersiflanta, mult asteptata fiind noua serie a `noului val` romanesc, incepand cu ultimul Mungiu (`Amintiri din epoca de aur`, in colaborare) si cu ultimul Porumboiu (`Politist, adjectiv`, in rol si de reprezentant al natiunii in competitie).  

publicist Catalin Bogdan